Main menu

header

17-01-1de Cătălina Tăgârţă

Îndrăgostită de costumul şi muzica populară, interpreta Ileana Matus reprezintă cu drag zona Maramureşului. Cu ocazia împlinirii a 45 de ani de activitate a Ansamblului Folcloric Mara, cântăreaţa ne-a spus mai multe despre ea, dar şi despre spectacolul organizat cu prilejul acestui eveniment important.

„Am predat canto la Şcoala de Artă”
- Doamna Ileana Matus, întâi de toate să-i lămurim pe cititori ce zonă folclorică reprezentaţi!
- Reprezint zona Maramureşului. M-am născut pe Valea Ronişoarei, mai exact în comuna Rona de Jos, şi am crescut la bunici, în satul Năneşti, situat pe Valea Izei. Ţara Maramureşului este locul unde istoria şi legendele sunt vii şi civilizaţia modernă n-a reuşit să intervină în cultura sa veche, este locul faimos prin costumele tradiţionale, folclorul, bisericile de lemn şi neasemuita frumuseţe. În ciuda tuturor vicisitudinilor istoriei, Maramureşul a constituit obârşia nesecatelor izvoare ale culturii şi spiritualităţii româneşti.

- Vă rog să ne povestiţi despre debutul dumneavoastră în cariera artistică! Unde, cum şi când a avut loc?
- Eu cânt de mic copil, încă de când am mers la şcoală. Dar debutul a avut loc în anul 1987, când am participat la preselecţia în urma căreia m-am înscris la Şcoala Populară de Artă din Baia Mare, judeţul Maramureş. A fost pentru prima dată când am cântat în faţa unor specialişti şi am fost apreciată. Apoi am urmat cursul de canto popular şi am fost membră a Ansamblului Cununiţa, din Satu-Mare, unde am activat atât ca dansatoare, cât şi ca solistă. După terminarea studiilor din Satu-Mare m-am reîntors în Maramureş. Am predat canto popular la Şcoala de Artă din Sighetu Marmaţiei şi am activat în Ansamblul Mara, cu care am efectuat diferite turnee atât în ţară, cât şi în străinătate.

„Am scos şi un album de pricesne”
- Care este melodia care v-a făcut cunoscută?
- Melodia care m-a făcut cunoscută a fost „Când m-o făcut mama-n lume”. Am participat cu ea la multe festivaluri din ţară, unde am câştigat numeroase premii.

- Câte albume aţi scos până acum?
- Am scos un album de pricesne, cinci albume de folclor din Maramureş - dintre care două şi cu alţi interpreţi din diferite zone folclorice, plus unul de cântece de petrecere din Banatul Sârbesc.

- Deci cântaţi şi pricesne... Asta înseamnă că sunteţi credincioasă de fel.
- Da. Şi în 2004 chiar am lansat un astfel de album, numit „Iertare, o, Iisuse!”. Mi se pare normal ca atunci când Dumnezeu îţi dă un dar cum este cel de a cânta să-l foloseşti şi pentru a-L slăvi pe El, interpretând cântece religioase, care sunt, de fapt, rugăciuni cântate. Cred numai în Dumnezeu şi nu fac nimic fără ajutorul Lui. Am fost crescută cu frică de Dumnezeu şi sper să nu-mi pierd credinţa în El niciodată, oricât de greu mi-ar fi şi oricâte încercări aş avea.

„Liniile melodice şi textele, inspirate din viaţa mea personală”
- Cine vă compune piesele?
- Atât liniile melodice, cât şi textele îmi aparţin, multe dintre ele fiind inspirate din viaţa personală.

- Care a fost cel mai emoţionant/înălţător moment din cariera dumneavoastră?
- Cel mai înălţător moment a fost în anul 1998, când la lansarea albumului de folclor „Pentru mândru ce-l ibdesc” a fost prezentă doamna profesor de etnografie şi folclor Emilia Comişel.

- Dar cel mai greu, cel mai penibil moment?
- Cel mai greu moment este atunci când mergi la înmormântarea unor colegi dragi de scenă.

- Să revenim la lucruri mai plăcute... Cât accent puneţi pe costumul popular?
- Sunt poate printre puţinii solişti cărora le place să îmbrace costumul popular autentic. În momentul în care spui că reprezinţi o anumită zonă, trebuie să ai şi costumul adecvat, aşa cum se purta odată. Am peste 50 de costume populare şi încerc pe cât posibil să nu le ataşez nimic în plus, mai ales că acum sunt foarte scumpe. Câteva sunt foarte vechi, având peste 100 de ani. Am costume populare care se poartă în posturi şi costume care se poartă la jocuri, nunţi sau alte manifestări. Există costume de iarnă şi costume de vară. Am şi o colecţie de costume populare autentice, iar în luna septembrie, la o sărbătoare organizată de Fundaţia Moroşanca, al cărei preşedinte sunt, am avut un moment în spectacolul intitulat „Parada portului popular autentic şi kitsch”, cu scopul de a învăţa oamenii să facă diferenţa între costumul popular autentic şi cel contrafăcut sau kitsch.

17-01-2„Ansamblul Mara împlineşte 45 de ani de existenţă“

- De cât timp reprezentaţi Ansamblul Folcloric Mara şi care a fost cel mai important eveniment la care aţi participat cu acesta?
- Reprezint această instituţie din iunie 2013. În perioada 1-6 august am participat la Festivalul Internaţional de Folclor Ceahlăul, ediţia a XVI-a. Dar aş vrea să amintesc mai multe despre ansamblul nostru, cu care ne mândrim. Mara… la început a fost doar o apă ce izvorăşte din Munţii Gutâi. Azi este un nume plin de faimă, o carte de vizită de cultură şi de tradiţie pentru ţara noastră. Din primul moment, Ansamblul Folcloric Mara a cucerit publicul şi l-a ţinut în sărbătoare. Întregul spectacol părea că se bazează pe cântece populare şi dansuri. Vocile păreau că se apropie de pământ şi sunt o parte a sufletului ţării... incantaţie pentru natură, ceremonie magică, fertilitate şi dansuri care preamăreau omul victorios. Subliniind valoarea patrimoniului folcloric, Ansamblul Folcloric Mara are interpretarea care face întreaga audienţă să simtă armonia şi frumuseţea muzicii noastre şi dansurilor. Ansamblul Folcloric Mara a fost un nume glorios pe firmamentul artei, muzicii şi dansului. Şi nu numai că a fost, dar el va fi atât timp cât viaţa va merge mai departe, iar oamenii vor trăi. Anul acesta va împlini 45 de ani de existenţă. O viaţă plină de strălucire, de frumuseţe, de rodnicie.

Gheorghe Turda, cap de afiş în spectacol

- Vă rog să ne povestiţi despre cele mai importante premii pe care le-a obţinut de-a lungul timpului Ansamblul Mara, despre care spuneţi că va împlini 45 de ani de activitate!
- În cei 45 de ani de existenţă, Mara a participat la numeroase festivaluri din ţară şi din străinătate, iar printre premiile cele mai importante se numără: Premiul Herder, Discul de Aur, Colierul de Argint şi premiul „Europa”, acordat de fundaţia F.V.S. - Hamburg...

- Cum v-aţi gândit să marcaţi acest moment?
- Cu ocazia a 45 de ani de la înfiinţare, la 23 noiembrie, vom organiza un mare spectacol la Centrul Cultural Sighetul Marmaţiei, unde vor fi invitaţi de renume, cap de afiş fiind Gheorghe Turda.