Main menu

header

ATENTIE ! Acest site foloseste cookies.

Sunte de acord cu cele prezentate. Learn more

I understand

Conform Regulamentului European 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date, Taifasuri Media SRL, are obligația de a prelucra date cu caracter personal în conformitate cu principiile de prelucrare și în condiții de securitate tehnică și numai pentru scopurile specificate în Prelucrarea datelor.

613 24 1de Dana Georgescu

Broasca țestoasă dobrogeană, o subspecie a Testudo graeca ibera, caracteristică acestei zone a României, și-a dublat efectivele în ultimii 12 ani, a anunțat recent Administrația Parcului Național Munții Măcinului (APNMM).

În prezent, trăiesc circa 4.000 de exemplare

O veste îmbucurătoare dă speranțe oamenilor de știință, îngrijorați cu privire la pericolul pe care îl prezintă influența intervenției omului asupra habitatului animalelor sălbatice din România: specia de broască țestoasă Testudo graeca ibera caracteristică Dobrogei și-a dublat efectivele în ultimii 12 ani. „Avem în prezent circa 4.000 de exemplare, de aproape două ori mai mult decât acum 12 ani. Poate că pare un număr mic, dar pentru noi este o creștere importantă a populației acestei specii, care arată calitatea condițiilor din Parcul Național”, a declarat pentru Agerpres directorul APNMM, Viorel Roșca. „Este o specie deosebit de importantă pentru Dobrogea. Pentru monitorizarea evoluției populației acestei specii am întocmit un proiect, astfel încât să putem lua măsuri de protecție în timp util dacă va fi cazul”, a mai spus directorul Roșca.

Protejată prin lege!

Ca majoritatea broaștelor țestoase, și specia dobrogeană trăiește un număr impresionant de ani, 90-125 de ani. Lungimea carapacei exemplarelor din această specie poate ajunge la 30 de centimetri. Poate fi întâlnită în zone aride, nisipoase sau pe terenuri uscate, cu tufișuri bogate, fiind iubitoare de căldură. Atenție însă! Este protejată prin lege! Odată cu venirea sezonului rece, această broască obișnuiește să se îngroape în pământ pentru a hiberna. Redevine activă la temperaturi de peste 18 grade Celsius, dar se adăpostește de căldură atunci când temperatura aerului depășește 28 de grade Celsius.

Proiectul pentru monitorizarea evoluției populației acestei specii are o valoare estimată la aproximativ un milion de  euro și ar putea începe în luna mai

Testudo graeca este răspândită în zona limitrofă Mării Mediterane - sudul Europei, nordul Africii, Orientul Mijlociu și altele

Reptilele, cel mai ameninţate cu dispariţia

Parcul Național Munții Măcinului are numeroase specii de reptile de interes național și internațional. Printre acestea se numără șopârlița de frunzar, balaurul sau șarpele rău, balaurul dobrogean sau șarpele dungat și vipera cu corn, cea mai mare din România. Din păcate, reptilele sunt considerate în momentul de față printre cele mai vulnerabile vertebrate din lume. Printre cauzele care au dus la dispariția multor reptile se numără distrugerea sau deteriorarea habitatelor naturale de oameni, uciderea deliberată sau din motive de superstiție și colectarea specimenelor din natură pentru comerț sau diverse scopuri farmaceutice.

Add comment


Security code
Refresh