Main menu

header

ATENTIE ! Acest site foloseste cookies.

Sunte de acord cu cele prezentate. Learn more

I understand

Conform Regulamentului European 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date, Taifasuri Media SRL, are obligația de a prelucra date cu caracter personal în conformitate cu principiile de prelucrare și în condiții de securitate tehnică și numai pentru scopurile specificate în Prelucrarea datelor.

565 24 1de Dana Purgaru

Numărul copiilor afectați de fenomenul de bullying este în creștere în România, arată atât cadrele didactice, părinții și ONG-urile de profil, cât și statisticile. Astfel, conform datelor furnizate de UNICEF, România se află pe locul I în Europa la numărul de elevi cu vârsta cuprinsă între 11 și 15 ani care agresează alți colegi. „În ultimul timp au început să curgă sesizările venite din partea părinților în care ne aduc la cunoștință astfel de situații”, a susținut, în cadrul unei conferințe desfășurată la București, Maria Culescu, președinte fondator al Asociației M.A.M.E. și inițiatoarea unei campanii antibullying ce se desfășoară în această perioadă.

Strigăte mute de ajutor

565 24 2Fenomenul de bullying, adică acțiunea agresivă din punct de vedere verbal, fizic și implicit emoțional desfășurată între două sau mai multe persoane, este o problemă reală în școlile din România. În acest sens, Asociația M.A.M.E. continuă campania de prevenire și de combatere a fenomenului de tip bullying, prin susținerea unor workshop-uri de informare în școlile și liceele din București și din Ilfov. „Am rămas uimiți să vedem că multe dintre chestionare (n.r. - completate de copii) erau, efectiv, strigăte de ajutor. Asta ne-a făcut să înțelegem că noi trebuie să facem mai mult”, a declarat Maria Culescu. „Aproximativ 60% dintre elevii care au participat la sesiunile de informare au povestit situații reale de bullying în care au fost implicați direct, iar peste 40% au relatat situații în care au fost martori”, a mai spus președinta asociației care a precizat că cei mai afectați sunt copiii cu nevoi speciale cărora li se scad astfel șansele de recuperare și de reintegrare socială.

Agresorul, mai ușor de recunoscut decât victima

În ceea ce privește tipurile de bullying, se remarcă cel relațional, ce se manifestă prin denigrare, izolare și excludere socială, cel fizic, ce presupune gesturi precum împingeri, lovituri sau tras de păr, cel emoțional, care constă în amenințări, intimidări ori sarcasm, cel verbal, ce cuprinde jigniri, porecle sau calomnii, și cel online - mesaje supărătoare sau ofensatoare și hărțuire în mediul virtual.

Elevul cu comportament tip bully se recunoaște, de obicei, destul de ușor. Are un temperament vulcanic și acționează astfel încât să producă durere și neplăceri celor din jurul său, acest lucru conferindu-i sentimentul că domină, că este șeful. Alte trăsături includ: probleme familiale sau părinții se implică puțin în viața lui, are dificultăți în a respecta regulile, se simte important când agresează, percepe violența într-o manieră pozitivă, are prieteni care încurajează bullying și are gânduri negative despre ceilalți.

Un copil afectat de astfel de agresiuni este mai greu de recunoscut. El are un comportament pasiv și supus. Abilitățile sale sociale sunt scăzute, nu are mulți prieteni și este perceput de colectivitate ca fiind diferit (prea gras, prea slab, poartă ochelari sau haine diferite de restul copiilor, este nou sosit în școală, are probleme de sănătate și altele). De asemenea, el poate fi deprimat și poate avea o stimă de sine scăzută.

Se poate ajunge chiar și la suicid

565 24 3Conform specialiștilor, atât copilul supus bullyingului, adică victima, cât și cel care acționează în mod agresiv pot dezvolta probleme serioase pe termen lung de ordin emoțional și comportamental. „Imaginați-vă cum se simte un copil cu dizabilități sau cu o boală gravă care este supus unor astfel de tratamente aproape în fiecare zi, care este incapabil să-și ascundă vulnerabilitatea și care trăiește astfel de insulte, injurii, batjocoriri zi de zi. Acest copil ajunge la un moment dat să simtă că școala nu este un loc prietenos și să trăiască într-o stare continuă de frică, să-și petreacă timpul gândindu-se cum ar putea să evite astfel de situații și ce ar putea să facă pentru a se apăra mai bine. Un astfel de copil, atunci când vede că persoanele din jur nu fac nimic ca să-l salveze, când realizează că există martori care pur și simplu nu fac absolut nimic, ajunge să se simtă izolat, neputincios și se identifică cu rolul de victimă. De aici nu mai e decât un pas până la momentul în care poate să trăiască clipe de anxietate și să intre în depresie. Evident că mai pot să apară insomnii, coșmaruri, dureri de cap şi de stomac și pot să recurgă la diferite comportamente de evitare. Din păcate, netratate la timp, acestea ajung să aibă, în viața adultă, repercusiuni grave, și vorbim aici despre depresii, anxietate, tulburări de panică, fobii sociale și pot să ajungă chiar la suicid”, a explicat Diana Șimon, psihoterapeut în cadrul Centrului Steluțelor înființat de Asociația M.A.M.E. „Alte efecte ale fenomenului de bullying sunt și pierderea încrederii în sine, în ceilalți, afectarea capacităţii de atenție și de concentrare a copilului, astfel încât acesta ajunge să obțină note mici la școală, să refuze să mai meargă la școală și inclusiv să abandoneze școala”, a mai spus specialista.

Dacă profesorul sau directorul școlii nu ia măsuri eficiente contra copilului cu comportament agresiv, se poate sesiza Inspectoratul Școlar și se poate apela mai departe la Ministerul Educației

Fenomenul de tip bullying afectează în special copiii cu boli cronice sau cu dizabilități

Consilierea, deosebit de importantă

Este esențial ca părinții să știe să „citească” semnele unor posibile astfel de agresiuni la copiii lor pentru a afla din timp dacă aceștia sunt victime ale colegilor și țin ascuns acest lucru, din diverse motive precum teamă ori jenă. În plus, educația în familie este foarte prețioasă. „Este important ca cei mici să fie învățați care sunt mecanismele de a se apăra, de a ști cum să reacționeze în asemenea situații și de a comunica”, a completat Diana Șimon.

Dar ce e de făcut în situația în care este identificat un elev cu comportament tip bullying? „În momentul în care este depistat un copil agresor, primul lucru care se poate face este consilierea”, a declarat cu ocazia conferinței Elena Ștefan, inspector școlar, care a explicat că legea actuală prevede însă că această consiliere se poate face numai cu acordul părinților. La fel de important este și ca învățătorul sau profesorul și chiar directorul unității de învățământ să se implice. „Atunci intervine legătura pe care cadrul didactic și directorul însuși trebuie s-o aibă cu elevul. Dar fără colaborarea părinților nu se face nimic. Colaborarea școală-familie este esențială în evitarea, sau măcar reducerea acestor cazuri. Eu, ca director, îmi dau seama că atunci când ai un cadru didactic mediator lucrurile încep să se rezolve în sens pozitiv”, a precizat Vlad Steluța, director la Școala Gimnazială nr. 11 din Capitală.

Add comment


Security code
Refresh