Main menu

header

ATENTIE ! Acest site foloseste cookies.

Sunte de acord cu cele prezentate. Learn more

I understand

Conform Regulamentului European 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date, Taifasuri Media SRL, are obligația de a prelucra date cu caracter personal în conformitate cu principiile de prelucrare și în condiții de securitate tehnică și numai pentru scopurile specificate în Prelucrarea datelor.

Cânepa vă scapă de reumatism

  Nu cred că există persoană care să nu fi auzit de banala cânepă. Deosebit de populară mai ales datorită utilizării în industria textilă, cânepa are şi câteva calităţi terapeutice. Seminţele acestei plante, presate la rece, dau naştere unui produs extrem de valoros pentru practica medicală: uleiul de cânepă.
Istoria utilizării uleiului de cânepă îşi are începuturile în China. Cu aproximativ 3.000 de ani î.H., seminţele erau folosite pentru combaterea inflamaţiilor pielii şi erau considerate ca fiind tonice, regenerative, laxative diuretice şi excelente pentru eliminarea limbricilor la nou-născuţi. În zilele noastre, cercetările au extins aria beneficiilor acestui produs, începând de la echilibrarea hormonală şi imunitară până la tratarea problemelor cardiovasculare sau ale artritelor.

Trei reţete magice

  Din străbuni se păstrează încă diverse tratamente pe bază de seminţe sau frunze de in. Pe acestea vi le vom dezvălui şi dumneavoastră:

Nuca de cedru, duşmanul colesterolului

  Nuca de cedru este mult mai aromată decât nuca obişnuită, datorită răşinilor pe care le conţine. Sămânţa nucii de cedru este mai degrabă un veritabil medicament decât un aliment, având, pe lângă o valoare calorică destul de mare (nucile de cedru sunt mai consistente decât carnea), şi un conţinut ridicat de nutrienţi, ce ajută organismul să învingă o mare parte din boli. Pentru a simţi pe îndelete efectul curativ, consumaţi seminţele de nucă de cedru pe stomacul gol, ca gustare, cu o oră înainte de masă. Doar aşa sunt cel mai bine asimilate mineralele şi vitaminele din compoziţia lor, iar grăsimile nesaturate şi aminoacizii îşi vor face datoria. Nu consumaţi mai mult de 30-50 g de sămânţă, pentru a nu vă irita stomacul!

Vine de hac afecţiunilor gastrointestinale

  Pentru a obţine un desert aromat şi foarte sănătos, aveţi nevoie de trei linguri cu nucă de cedru măcinate fin cu râşniţa electrică de cafea şi de trei linguri cu miere lichidă de salcâm sau de coriandru. Acestea se amestecă

Agrişele scad tensiunea

  Sub formă de arbust, agrişul este des întâlnit în păduri şi în tufişuri din zonele montane, până în cele subalpine. De la acest arbust se folosesc agrişele, ce se recoltează de două ori într-o perioadă relativ scurtă. Prima oară, aceste fructe se pot culege înainte de a se coace complet, pentru a se face dulceaţă sau pentru a se congela. Când sunt coapte, agrişele se culeg pentru a se consuma proaspete. Lunile de cules sunt iunie-iulie.

Îmbunătăţeşte digestia grea

  Această plantă nu este deloc pretenţioasă. Are nevoie doar de un loc cu soare, unde să aibă parte de un pământ uscat. Roadele sale nu sunt foarte bogate, însă, dacă beneficiază de un sol umed, ce conţine var şi humus, fructele vor fi mult mai mari. Dacă solul nu este foarte umed, el trebuie udat destul de frecvent primăvara. De asemenea, pentru ca recolta să fie mai

Armurariul răpune cancerul

  Armurariul (Silybum marianum) este o plantă ţepoasă, de până la un metru înălţime, cu tulpini şi frunze de un verde şters, cu flori roşiatice, ce fac seminţe amărui. Acest scaiete este printre cele mai utilizate plante medicinale din lume. În seminţele sale se ascund substanţe cu o extraordinară acţiune benefică asupra ficatului. Armurariul este în prezent unul dintre cele mai puternice remedii naturale contra afecţiunilor hepatice, aflate în explozie în ultimul deceniu. Armurariul este un antitoxic puternic, ajutând organismul să reziste celor mai puternice otrăvuri, de la ciupercile toxice până la gazele industriale
sau metalele grele. Această plantă miraculoasă se găseşte numai în zonele calde, cum ar fi Dobrogea, Oltenia, sudul Moldovei şi zona Subcarpaţilor sudici, fiind o plantă de cultură.

Regenerează celulele hepatice

  Armurariul este consumat singur sau în combinaţie cu alte plante, pentru tratarea unei game foarte largi de afecţiuni. Armurariul este utilizat singur, după cum menţionam mai sus, pentru tratarea bolilor

3 ponturi pe săptămână (201)

- În cazul arsurilor, ulceraţiilor cutanate, eczemelor şi entorselor puneţi cataplasme cu coada-racului de două, trei ori pe zi;
- Sucul de creson, ce se obţine prin introducerea frunzelor proaspete la centrifugă, poate fi utilizat cu succes în prevenirea anemiei, dar şi pentru drenarea şi

Plămânărica, bună contra bronşitei

  Aşa după cum îi spune şi numele, plămânărica este o plantă medicinală folosită în special în tratarea afecţiunilor aparatului respirator. Pulmonaria officinalis este o plantă ce se găseşte în pădurile de foioase sau mixte, prin crânguri şi pe locuri umede de la şes. Alte denumiri populare ale acestei plante mai sunt: cuscrişor, mierea-ursului şi sudoare. Are o înălţime de circa 30 cm, iar florile sunt de trei culori: când se deschid sunt roşii, apoi se colorează în violet şi în final ajung… albastre.

Bogată în vitamina C

  De la plămânărică, pentru uz terapeutic, sunt utilizate frunzele (fără peţiol), ce se recoltează de la începutul primăverii până la începutul toamnei. De precizat că

Remedii naturale după Sărbători

  Sărbătorile de iarnă sunt pentru mulţi dintre noi adevărate festinuri culinare, în care grăsimile se acumulează într-un ritm accelerat. Un pahar în plus, mesele copioase, oboseala se pot solda cu probleme de sănătate mai mici sau mai mari...

Ceaiul de angelică reduce balonările

  Dacă după o masă copioasă aveţi dureri de stomac şi balonări, ceaiurile de angelică, obligeană şi roiniţă vă poate scoate din impas. Iată cum trebuie procedat. Puneţi o linguriţă cu rădăcină de angelică la 250 ml de apă clocotită. Astupaţi vasul vreme de cinci minute, apoi beţi ceaiul cald înainte de următoarea masă. La fel de eficient este şi ceaiul obţinut din rădăcină de obligeană, preparat astfel: zece grame pulbere din rădăcină se pun într-o cană cu apă clocotită, se lasă vasul acoperit 15 minute, apoi se beau 100 ml de ceai înainte de mese. Roiniţa este, la rândul ei, de mare folos în

Mai calmi cu sânziană albă!

  Plante erbacee cu frunze lanceolate dispuse în formă de rozetă şi cu flori albe, sânzienele albe au denumirea ştiinţifică de Galium mollugo. Perioada de înflorire a acestei plante este cuprinsă între iunie şi august.

Pulbere afrodiziacă

 

Argila previne îmbătrânirea

  Folosirea argilei pentru sănătate se pierde în negura istoriei, fiind cunoscută de latini, preluată apoi de generaţiile următoare. La noi în ţară, folosirea argilei pentru diverse afecţiuni datează de mii de ani, încă de pe vremea dacilor, care îşi vindecau rănile şi alte afecţiuni cu argilă pisată. De altfel există şi în prezent unele staţiuni balneo-climaterice ce utilizează cataplasme cu argilă caldă, pentru tratamentul reumatismului şi al sterilităţii.

Drenează impurităţile din sânge

Ferigile omoară viermii intestinali

  Ferigile (Încrengătura Pteridophyta) sunt primele plante vasculare apărute pe uscat, ce au corpul vegetativ reprezentat de generaţia sporofitică, ce devi-ne dominantă. Se cunosc peste 20.000 de specii de ferigi, clasificate în aproximativ 300 de genuri! Sunt plante iubitoare de umezeală, de aceea le întâlnim în locurile unde este răcoare şi lumină, dar nu foarte puternică. Aceste condiţii sunt întâlnite în pădurile de câmpie, dar în special în cele de la munte, pe valea râurilor.

Varicele, de domeniul trecutului

Ştevia vă scapă de hemoroizi

  O mâncărică de ştevie (Rumex patientia) face minuni. Însă, pentru a beneficia de avantajele substanţelor din această plantă, trebuie să ştiţi că ştevia poate fi consumată în mai multe feluri: decoct, ceai, pisată etc.

Cremă pentru crăpăturile pielii

  Printre reţetele deosebit de eficiente în tratarea unor afecţiuni externe sunt:
- rădăcina de ştevie, pisată şi amestecată cu usturoi, poate fi aplicată sub formă de cataplasme pe zona afectată de bube dulci;
- rădăcina pisată, amestecată cu smântână, formează un fel de cremă cu care