Main menu

header

Farmacia verde - Mixturi cu efect diuretic

Şi amestecurile de plante au efecte diuretice, fiind foarte bune pentru combaterea anuriei.

1. 40 g frunze de mesteacăn, 20 g frunze de vâsc şi 40 g coada-calului. Se ia o linguriţă din acest amestec şi se opăreşte într-o cană cu apă clocotită. Se beau trei căni pe zi.

2. 20 g traista-ciobanului, plus 20 g coada-calului. Opăriţi o linguriţă din acest amestec cu o cană cu apă clocotită şi beţi două căni pe zi.

3. 30 g troscot, 20 g traista-ciobanului, 30 g pir medicinal, 20 g măceş. Infuzia se prepară dintr-o lingură cu amestec la 250 ml apă. Se beau două căni pe zi.

4. 20 g rădăcină de osul-iepurelui, 30 g coada-calului, 10 g fructe de ienupăr, 20 g măceşe şi 20 g cozi de cireşe. Opăriţi o linguriţă şi jumătate de amestec într-o cană cu apă clocotită.

Farmacia verde - Mătasea de porumb vindecă anuria

    Lipsa urinei sau anuria reprezintă suprimarea secreţiei urinare pentru mai mult de opt ore, vezica urinară fiind goală, sau urinarea de mai puţin de trei ori pe zi, volumul urinar fiind mai mic de 100 ml în 24 de ore la o persoană adultă. Această incapacitatea de a se forma sau excreta urină de rinichi este foarte important să nu fie confundată cu retenţia de urină. În acest din urmă caz, vezica urinară se umple, dar nu se goleşte în mod natural, ci doar prin sondajul vezical.

Cauzele anuriei pot fi de natură infecţioasă, toxică sau medicamentoasă, dar poate fi cauzată şi de o deshidratare puternică.

Ceaiul din cozi de cireşe, indicat bolnavilor de rinichi
    Dacă medicul a stabilit că anuria este o boală uşoară, vă recomandăm plante cu acţiune diuretică, administrate sub formă de infuzie sau de decoct. Iată câteva reţete ce vă vor repune pe picioare rapid.

Decoctul de cozi de cireşe are un puternic efect diuretic. Puneţi două linguri cu cozi de cireşe într-o jumătate de litru de apă rece, apoi fierbeţi 20 de minute. Preparatul se bea de-a lungul unei zile, cu înghiţituri mici.

Papaya intensifică arderile din organism

   Papaya este fructul arborelui Carica papaya, din genul Carica, şi mai este cunoscut şi sub denumirea de mamao, pepene de copac, lechoză (Venezuela) sau pawpaw.

Seminţele pot înlocui piperul negru

   Deşi este originară din Mexicul de Sud, America Centrală şi nordul Americii de Sud, datorită calităţilor deosebite, papaya este acum cultivat în majoritatea ţărilor tropicale. Carica papaya este un arbore mic, fără ramuri, singura tulpină având între cinci şi zece metri înălţime, cu frunze aranjate în spirală, limitate la vârful trunchiului. Frunzele au 50-70 cm în diametru şi şapte loburi palmate. Florile sunt produse pe axele frunzelor, maturându-se în fructe lungi de 15-45 cm şi cu un diametru de 10-30 cm. Fructele sunt coapte când sunt moi şi devin galben-portocalii. Seminţele negre sunt comestibile şi au un gust iute. Uneori sunt măcinate şi înlocuiesc piperul negru.

3 ponturi pe săptămână (170)

- Împotriva tusei date de răceală beţi trei zile, în fiecare dimineaţă şi seară, câte un pahar de 200 ml cu suc de pere.

- Persoanele predispuse la hemoragii nazale trebuie să consume alimente bogate în vitamina K (cartofi, fructe de cătină albă, conopidă, fragi, grâu nedecorticat, mazăre verde, morcovi, ovăz, porumb, roşii, salată verde, spanac, varză albă, broccoli, carne de vită, ficat de porc, untură de peşte sau gălbenuş de ou).

- Suferinzii de boli ale ficatului pot bea o licoare făcută din zeama de la 20 de măceşe zdrobite, lăsate în prealabil la înmuiat într-o cană cu apă, combinată apoi cu fiertura de la alte 20 de măceşe, puse pe foc în 250 ml de apă.

Scăpaţi de furuncule cu smochine

    Este o boală de piele caracterizată prin apariţia concomitentă sau succesivă de furuncule în diverse regiuni ale corpului. Furunculoza apare deseori ca o afecţiune secundară în cazuri de diabet sau de alte boli. Deşi este foarte important tratamentul afecţiunii primare, în vindecarea furunculozei, în afara antibioticelor, autovaccinului şi a tratamentului chirurgical pot fi folosite mai multe plante ce ajută la eliminarea toxinelor.


Rădăcinile de brusture, antiseptice

    Pentru uz extern se pot utiliza plante ce grăbesc „coacerea” furunculelor, dar şi unele ierburi antiseptice. Pentru uz intern se folosesc infuzii din trei-fraţi-pătaţi, rădăcini de brusture, cicoare, dar şi un amestec de câteva plante medicinale. Infuzia dintr-o linguriţă cu trei-fraţi-pătaţi la o cană cu apă clocotită este foarte eficientă. Pentru un efect mai puternic şi rapid se poate bea o infuzie preparată din patru linguri cu plantă la 250 ml apă. Preparatul se consumă cu lingura (o lingură la trei ore).
O altă plantă cu efecte benefice este brusturele, mai exact rădăcina acestuia. Opăriţi într-un litru de apă patru linguri cu rădăcini. Infuzia se bea de-a lungul unei zile.
Cicoarea, la rândul ei, vă scapă mai rapid de dureroasele furuncule. Fierbeţi un litru de apă în care puneţi 12 g de plantă. Lăsaţi la infuzat 15 minute şi apoi consumaţi pe parcursul unei zile.

Baia în frunze de nuc este o binecuvântare

Tratamentele externe sunt şi ele deosebit de eficiente. Iată câteva:
- Luaţi câteva smochine bine coapte, tăiaţi-le în jumătăţi. Fierbeţi-le în apă sau în lapte şi apoi aplicaţi-le direct pe furuncule. Aceste cataplasme au o foarte mare acţiune emolientă. Folosiţi smochine proaspete, având grijă să nu fie preparate în vreun fel.
- Cataplasmele cu făina de in sunt şi ele foarte bune. Puneţi într-o cană cu apă fierbinte făină de in până se face o pastă. Aceasta se pune între două bucăţi de pânză curată ce se aplică peste locul în care se găseşte furunculul. Cataplasmele se menţin în permanenţă calde, timp de trei ore.
- Baia în frunze de nuc este o binecuvântare. Fierbeţi 100 g de frunze de nuc bine mărunţite în trei litri de apă, timp de un sfert de oră. Amestecaţi lichidul obţinut cu apa din baie, care trebuie să aibă temperatura de 37 de grade Celsius. Bolnavul de furunculoză trebuie să stea în baia astfel pregătită 20 de minute.
- Banala pătlagină are şi ea un rol important în tratarea dureroaselor furuncule. Striviţi câteva frunze cu o sticlă, apoi aplicaţi-le direct pe furuncul.

Elena Şerban

Sucurile naturale detoxifiante

- Scăpaţi de kilogramele în exces fără complicaţii şi riscuri

Colăceii puşi pe burtă pot dispărea rapid dacă facem o cură cu băuturi naturale din legume şi din fructe. Sucurile combinate ne fac să pierdem o jumătate de kilogram pe zi şi ne înfrumuseţează totodată şi pielea.

Horoscop naturist

Încă din vechime, astrologia cuprinde date importante cu privire la alimente, plante, minerale benefice nativilor născuţi sub vibraţiile specifice ale unei planete. Cunoscându-le mai bine, ne vom putea convinge singuri de efectele acestora. Iată primele două zodii din horoscopul european şi plantele şi alimentele benefice nativilor acestora.

Efectele uimitoare ale usturoiului

   Originar din Asia Centrală şi cunoscut încă de pe vremea egiptenilor, care îl includeau în meniul zilnic al sclavilor care lucrau la piramide, extraordinarele proprietăţi ale usturoiului îi uimesc şi în zilele noastre pe medicii şi pe biologii din întreaga lume. 

Macerat de trandafiri contra aftelor

Aftele sunt mici ulceraţii superficiale, dureroase, ce îşi găsesc loc de cele mai multe ori pe mucoasa bucală şi uneori pe mucoasa genitală. Aceste ulceraţii pot fi izolate sau nu. În acest ultim caz putem vorbi deja despre o boală, aftoza. 

Salvia reduce iritaţiile  
    Aftele pot fi cauzate în special de agenţi patogeni (bacterii sau viruşi) sau de agenţi fizici sau chimici. Tratamentul local se face cu soluţii de bicarbonat sau cu permanganat de potasiu. De asemenea, gargara cu diferite infuzii de plante este foarte eficientă.  Flori de muşeţel. Opăriţi două linguriţe cu flori de muşeţel în 100 ml de apă. Faceţi apoi cu această infuzie gargară de câteva ori pe zi. Frunze de salvie. Infuzia preparată din două linguriţe cu frunze opărite în 100 ml de apă stopează apariţia de afte noi şi calmează iritaţia produsă de cele vechi.

Coada-racului reglează menstrele abundente

    Coada-racului, cunoscută şi sub numele de iarba-gâştelor, prescură, creşte pe lângă râuri şi în poieniţe umede. Planta, a cărei denumire ştiinţifică este Potentilla anserine, este bogată în tanini, substanţe amare, flavone, mucilagii, ulei volatil şi săruri minerale, având din acest motiv proprietăţi antidiareice, astringente şi hemostatice. Ceaiul de coada-racului calmează colicile stomacale, reglează menstrele abundente şi potoleşte durerile. Suferinzii de calculoză renală (piatră la rinichi) sau de artrite trebuie să urmeze o cură mai îndelungată cu infuzie sau decoct din această plantă.

Tătăneasa, în luptă cu cancerul stomacal

Pentru inflamaţiile articulare, pentru ulcerul şi cancerul stomacal avem la dispoziţie, din „farmacia naturii”, o plantă cu efecte deosebite, cunoscută şi folosită încă din Evul Mediu. Este vorba despre tătăneasă (pe numele ştiinţific Symphytum officinale), plantă ce creşte spontan pe marginea drumurilor, prin şanţuri, pe lângă garduri, prin locurile umede. Mai este numită popular şi boracioc, barba-tatei, tatană, rădăcina neagră.

camp oct 2

camp 300x2507