Main menu

header

ATENTIE ! Acest site foloseste cookies.

Sunte de acord cu cele prezentate. Learn more

I understand

Conform Regulamentului European 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date, Taifasuri Media SRL, are obligația de a prelucra date cu caracter personal în conformitate cu principiile de prelucrare și în condiții de securitate tehnică și numai pentru scopurile specificate în Prelucrarea datelor.

Scăpaţi de anexită cu flori de fân

  Statisticile mondiale arată că o femeie din patru suferă de anexită, iar la 60% dintre acestea, boala se cronicizează. Deşi la prima vedere boala pare inofensivă, netratată la timp poate lăsa urmări grave asupra sănătăţii femeii. Utilizaţi remediile naturiste de mai jos şi problemele dumneavoastră se vor rezolva rapid şi eficient.

Cataplasme cu coada-calului

  Anexita (răceala la ovare) este o inflamaţie a ovarelor şi a trompelor. Cele mai frecvente simptome ale bolii sunt: dureri în zona abdomenului, secreţii vaginale, senzaţii de usturime sau arsuri, febră şi stări de vomă. În cazuri mai grave pot apărea dereglări hormonale. Unul dintre cele mai bune remedii constă în fierberea unei cantităţi mari de flori de fân, ce se toarnă apoi într-un vas potrivit. Bolnavele se vor aşeza deasupra aburilor. Procedura se repetă zilnic, până la dispariţia inflamaţiei. Un alt remediu bun este cataplasma cu coada-calului (se aplică o cataplasmă cu infuzie din coada-calului, încălzită în abur şi învelită într-o pânză de culoare albastră). Se ţine cataplasma o oră, apoi se îndepărtează şi se unge pielea cu cremă de gălbenele, masând uşor până la absorbirea în piele. Procedeul se foloseşte seara, înainte de culcare, având grijă să nu staţi în curent.

Nalba mare fortifică sistemul imunitar

  Nalba mare este o plantă ce preferă solurile umede şi creşte în câmpie, fâneţe, pe lângă apele curgătoare şi bălţi. În scopuri curative se folosesc frunzele, florile şi rădăcinile nalbei. Este utilizată şi la colorarea oţetului aromatic, vinurilor şi a siropurilor.

Opreşte tusea

  Sezonul rece nu aduce numai temperaturi scăzute, ci slăbeşte şi sistemul imunitar, permiţând viruşilor gripali să-şi facă apariţia. Cercetările efectuate asupra nalbei au demonstrat că extractul din plantă „îmblânzeşte” tusea până la vindecare totală. Util este şi ceaiul din frunzele şi florile acesteia,

Cerealele germinate revitalizează organismul

  Cerealele germinate fac parte din terapia naturistă din cele mai vechi timpuri, fiind considerate leacuri ale renaşterii şi revitalizării organismului.  

Grâul, pentru anemie

  Grâul germinat conţine o serie de elemente necesare bunei funcţionări a organismului: amidon, minerale, lecitină, vitamine, enzime, proteine, acizi nucleici, fibre, glucide, lipide. Terapia cu grâu încolţit este indicată în demineralizări, anemie, astenie, hipotensiune arterială, tuberculoză. De asemenea, este un remediu eficient pentru insuficienţă tiroidiană, impotenţă

3 ponturi pe săptămână (204)

- Pentru creşterea poftei de mâncare se pune un sfert de linguriţă cu făină de muştar negru într-un pahar cu lapte. Se administrează cu un sfert, o jumătate de oră înainte de masă;

- Digestia lentă şi gastrita hipoacidă sunt combătute dacă se consumă două-trei linguri cu hrean ras fin, în timpul meselor principale;

Vinariţa, în luptă cu bolile de ficat

  Vinariţa este o plantă întâlnită la tot pasul, fiind utilizată încă din Evul Mediu. Florile sunt albe, mărunte şi plăcut mirositoare, dispuse în buchete la vârful tulpinii. Planta şi-a câştigat o reputaţie foarte bună în rândul tratamentelor externe, fiind aplicată pe răni şi tăieturi. În prezent, vinariţa este apreciată şi în tratamentul intern, făcând adevărate minuni în vindecarea dischineziilor biliare şi a bolilor de ficat.

Cuişoarele, scut pentru rinichii sensibili

  Cuişoarele sunt mugurii uscaţi ai florii arborelui de cuişoară, nişte lujeri asemănători viţei-de-vie. Planta, cultivată în ţările calde, este originară din Insulele Moluce şi face parte din familia Myrtaceae. Chinezii au folosit-o cu câteva secole înainte de Hristos. Se presupune că a fost introdusă în Europa în primele secole după Hristos. Se folosea mai mult ca medicament, iar medicii o considerau un panaceu. Cuişoarele au o aromă specială iute, dulce-amăruie, puţin uleioasă şi cu un gust fin. Acestea pot înlocui sarea şi potolesc setea.

3 ponturi pe săptămână (203)

- Ceaiul de lumânărică potoleşte tusea, ajută la scoaterea sputei dacă se pune o linguriţă cu flori uscate într-o cană cu apă clocotită şi se beau câte două căni pe zi;

- Polenul vă energizează dacă îl consumaţi ca atare sau diluat în lapte, apă sau ceai călduţ (fără a fi fiert). Raţia zilnică: de la o jumătate de linguriţă la o linguriţă;

Castravetele alungă tusea

  Castravetele este o legumă renumită mai ales în alimentaţie, datorită aportului său de apă şi de fibre. În perioade extenuante din punct de vedere fizic, castravetele reprezintă un adevărat energizant, ajutând la o bună hidratare.

Elimină toxinele

  Sucul de castravete s-a dovedit eficace în tratamentul erupţiilor cutanate. Pentru rezultate optime, la sucul din castravete se adaugă şi suc de morcov şi sfeclă roşie. Acesta este de fapt şi leacul natural folosit în trecut în tratarea holerei, potolind setea excesivă a bolnavilor atinşi de

Extractul din seminţe de struguri vs leucemie

Extractul din seminţe de struguri poate elimina celulele canceroase ce cauzează leucemia, potrivit cercetătorilor americani de la Universitatea din Kentucky.

Distruge celulele canceroase

  În experimentele de laborator, cercetătorii cu observat că extractul din seminţe de struguri

Jneapănul calmează inima

  Jneapănul (Pinus mugo) este arbust cu tulpină ramificată, ale cărui crengi stau culcate pe pământ. Arbustul are frunze sub formă de ace şi este des răspândit în regiunile alpine. Pinus mugo creşte ca tufiş în regiunile înalte de munte, deasupra zonelor în care se dezvoltă pădurile. Tot sub denumirea de jneapăn există şi Juniperus communis şi Pinus montana. Se mai cunoaşte şi sub denumirea populară de jep. Probabil că denumirile de Jepii Mari sau Jepii Mici (zone din Bucegi) nu vă sunt deloc străine. Acum veţi şti şi de unde vine numele lor.

Are efect antiinflamator

Lemnul-Domnului şi durerile de dinţi

  Planta aromatică, numită popular Artemisia abrotanum, lemnul-Domnului, face parte din familia leguminoase. Extractele din tulpinile florifere tinere au acţiune antiseptică, expectorantă, tonică, antihelmintică, stomahică şi tonică. De asemenea, stimulează menstruaţia, digestia, funcţiile ficatului şi omoară viermii intestinali.

Leacul bronşitei

  Lemnul-Domnului e utilizat de sute de ani pentru tratarea afecţiunilor respiratorii, anemiei, artritelor, bolilor de stomac şi de ficat, bronşitei, buzelor crăpate, calculozei renale şi biliare, cangrenelor, constipaţiei, dereglărilor