Main menu

header

ATENTIE ! Acest site foloseste cookies.

Sunte de acord cu cele prezentate. Learn more

I understand

Conform Regulamentului European 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date, Taifasuri Media SRL, are obligația de a prelucra date cu caracter personal în conformitate cu principiile de prelucrare și în condiții de securitate tehnică și numai pentru scopurile specificate în Prelucrarea datelor.

605 18 1de Roxana Istudor

Organismele modificate genetic stârnesc o polemică aprinsă în societatea contemporană. Sunt bune pentru sănătate sau dimpotrivă? Distruge sau nu producerea lor șansele ca solul planetei să poată susține în cele mai bune condiții generațiile viitoare? O privire înapoi, în istoria omenirii, ne arată că unele dintre cele mai populare și mai consumate fructe și legume sunt așa cum le știm ca urmare a intervenției strămoșilor noștri asupra lor.

Porumbul și cafeaua au origini necunoscute

O plantă numită zea este strămoșul porumbului. Cu 10.000 de ani în urmă, locuitorii de pe teritoriul american începeau o selecție naturală în urma căreia au obținut o plantă nemaivăzută. Evoluția intervenției umane asupra porumbului a rămas mult timp un mister, la fel și apariția plantei în arhivele arheologice ale lumii. Și mai interesant este faptul că, în ciuda modificărilor de mii de ani, genomul inițial al plantei este foarte puțin schimbat - între variațiunile antică și modernă ale porumbului diferă aproximativ cinci gene! Nici despre păstăile numite cafea arabică nu se știe de unde provin. Se cunoaște doar că sunt în atenția oamenilor de secole, iar intervențiile asupra cafelei au dus la apariția a sute de soiuri. La rândul lui, grâul vine din timpuri străvechi, stând la temelia transformării oamenilor din vânători în fermieri. Înainte chiar de apariția olăritului, strămoșii omenirii au învățat să caute numai grâul sălbatic cu mai multe boabe, pentru a-l replanta acasă. Începea astfel o selecție de mii de ani care a adus ceva modificări prețioasei cereale, dar tot strămoșilor li se datorează intervenția care face ca grâul să aibă un spic stabil și nu un mănunchi de semințe ce se pot pierde în vânt, așa cum prezintă varianta sălbatică.

Pepenii au crescut de 1.600 de ori

605 18 2Pepenele este unul dintre fructele care au suferit cele mai multe modificări. Prin comparație cu rudele lor sălbatice, care au circa 80 de grame în medie și sunt alcătuite preponderent din semințe, pepenii pe care îi găsim la magazine sau în piață sunt mult mai mari, mai dulci și mai plini de miez. Chiar și culoarea diferă, pepenii moderni fiind mult mai roșii decât strămoșii lor. Creșterea de 1.600 de ori în dimensiuni se datorează selecției artificiale de sute de ani. Pepenii sunt modificați încontinuu și astăzi pentru a li se reface calitățile pierdute prin… modificări. Broccoli, varza și conopida, cu toate legumele recomandate insistent în toate dietele, pentru proprietățile lor, sunt în realitate variațiuni pe tema unei singure plante: brassica oleracea. Diferențierile dintre aceste legume vin din crearea în timp a unor soiuri obținute din modificări aduse plantei inițiale, care în forma ei sălbatică produce câteva frunze mari și buchețele de flori. Acestea se regăsesc în pălăriile caracteristice la broccoli și la conopidă la dimensiunile cu care sunteți familiarizați grație intervenției umane.

Sute de ani de transformări

Bananele au fost cu siguranță create de natură cu totul altfel decât le știm. La un moment dat, oamenii s-au apucat să transforme aceste fructe care, în mod natural, sunt aproape necomestibile și pline de semințe în fructul delicios ce nu lipsește din nicio gospodărie. Există nenumărate dovezi ale faptului că specia umană transformă încontinuu această specie de 6.000 de ani, iar urmarea sunt numeroasele varietăți de banane existente astăzi. Interesant este faptul că, exact ca în cazul pepenilor, producția de masă actuală este considerată mult prea uniformă, așa că oamenii se pregătesc să le transforme din nou. Căpșunile, în schimb, sunt o prezență recentă pe mesele oamenilor. Cultivarea unor fructe mai apropiate de ceea ce cunoaștem datează cam din secolul al XVIII-lea, când erau aduse din America Latină pentru Ludovic al XIV-lea, regele Franței. Totuși, au mai trecut decenii de încercări, hibridizări și erori până la apariția căpșunilor de grădină care ne încântă în prezent.

De-a lungul timpului, pe măsură ce oamenii au început să caute anumite însușiri în produsele agricole, le-au modelat pentru a le transforma așa cum le doreau - mai mari și mai gustoase

Dovleceii şi avocado, consideraţi necomestibili

Dovlecii ca specie au fost recuperați de oamenii care trăiau pe continentul american cu mii de ani în urmă. Neinteresanți la început din perspectiva consumului, în special pentru compusul cucurbitacins care îi face amari, au fost folosiți o vreme drept… containere, mai târziu devenind și sursă de hrană. Cât privește forma originală, primitivă, a fructului de avocado, acesta este mic, încape în palma mâinii, iar miezul este protejat de o coajă tare. În 1927, exploratorul Wilson Popenoe spunea despre deliciosul fruct care se consumă astăzi că are „o aromă puternică, dar nu plăcută, fructul fiind departe de a putea fi considerat comestibil”. Dar oamenii au intervenit din nou, transformându-l într-un produs domesticit, care în unele locuri din lume este considerat sacru.

Add comment


Security code
Refresh