Main menu

header

515 16 1de Gabriela Niculescu

Maria Cîrneci nu are nevoie de prezentare, pentru că este una dintre interpretele de muzică populară și de petrecere foarte apropiate și deschise față de public. Este o femeie sinceră și directă, cu o fire expansivă, soție de peste 30 de ani, mândră mamă de băiat și proaspătă bunică de fetiță. O puteți vedea la spectacole, dar și într-un nou sezon la emisiunea „Next Star”, difuzată de Antena 1. Despre peripețiile vieții de artistă, dar și despre calități umane înrădăcinate ne-a vorbit într-un interviu spumos.

„Am predat desen din nevoi financiare”

515 16 4- Ce învățăminte din copilărie vă definesc astăzi?

- I-am avut drept model pe părinții mei, care, atunci când s-a stins mama, aveau 51 de ani de conviețuire, și asta spune multe, mai ales că n-au trăit pe roze. Le-au lipsit multe, însă s-au ajutat și s-au completat, iar acest lucru mi-a plăcut enorm, și astăzi mă uit cu drag la familiile strașnice. Prieteniile din vremea aceea durau zeci de ani, erau bazate pe bun-simț, pe cei șapte ani de acasă, așa că eu tânjesc astăzi la lumea aceea de mai demult, care avea și cuvânt, și rușine, și credință, și căreia îi păsa de aproapele său. Aceste lucruri mă definesc și, astăzi, din păcate, nu mai sunt oamenii așa.

- Știu că ați cântat de mică, după liceu v-ați perfecționat la București, apoi ați ajuns profesoară de muzică pentru doi ani. Cum s-a întâmplat?

- Aveam nevoie de bani, dar știam că nu voi face această meserie, pentru că nu eram atrasă de ea. O fostă prietenă, directoare la școală, mi-a propus să câștig un ban predând muzica și desenul la școala gimnazială. Doi ani am fost profesor suplinitor, primul, în satul meu, al doilea, într-un sat vecin.

- V-a ajutat această experiență la concursul „Next Star”?

515 16 5- Da, pentru că poți să cântărești un copil și cu experiența ta, dar și cu anumite cunoștințe. Însă, acolo trăim niște clipe unice, alături de echipa emisiunii, pentru că ne impresionează vocea pe care le-a dăruit-o Dumnezeu anumitor copii, dar mai ales ne dau lacrimile când aflăm că sunt părinți cu salarii infime, și din puținul lor își dau copiii la lecții de canto, de pian, de vioară, îi îmbracă frumos. Pe de-o parte murim de drag când ne întâlnim cu astfel de situații, pe de altă parte, ne întrebăm unde se duc banii milionarilor acestei țări, că unul nu s-ar apleca să ajute un copil genial fără posibilitate, indiferent că e cântăreț, actor, olimpic la școală. Când vezi cât talent au și când te gândești că mamele lor abia au un cartof să-l pună pe masă, ți se rupe sufletul. Vă dau un exemplu, eu o iubesc din tot sufletul pe Maria Ciobanu, privighetoarea României. Cum ar fi fost ca dumneaei să nu aibă posibilități să se afirme? S-ar fi pierdut una dintre cele mai bune voci ale țării ăsteia. De aceea noi, întreaga echipă a emisiunii, încercăm să-i ajutăm pe copii cât de mult putem.

„Aș fi mult mai săracă dacă n-aș avea aproape neamul și prietenii”

515 16 2- Ați trecut prin vreo încercare marcantă?

- Viața însăși este o încercare, dar îi mulțumesc lui Dumnezeu că încercări dramatice n-am avut. M-a ținut sănătoasă, doar cu coloana am avut probleme când m-am operat în urmă cu cinci ani, din cauza statului în picioare pe tocuri și în curent. Încercări aș putea spune că au fost atunci când mi-am pierdut părinții, tatăl meu s-a stins chiar acum un an și jumătate, mi-am pierdut un frate, cel născut chiar înaintea mea, un alt frate a murit în somn, de inimă rea, după ce a rămas șomer, cu doi copii. Acestea sunt încercările dureroase ale vieții, dar n-am suferit niciodată după lucrurile materiale, după lux. Am văzut că, oricâți bani ai avea, dacă nu investești și în suflet, și în cei de lângă tine care nu au de nici unele, e degeaba. Am apreciat banul câștigat, pentru că am pierdut nopți și-am bătut țara de la un capăt la altul, dar mai importantă în viața mea este relația dintre mine și oameni. Aș fi mult mai săracă dacă n-aș avea aproape familia, frați, surori, nepoți, și prietenii.

- Cum v-ați cunoscut soțul?

- Suntem căsătoriți de peste 30 de ani. Producătorii concursului „Floarea din Grădină” de la Televiziunea Română făceau un spectacol cu tinerii participanți la emisiune, care se numea „Flori de mai din folclorul românesc”. Am avut spectacole în mai multe orașe, printre care și în Târgoviște, și ne-au cazat la hotelul la care viitorul meu soț, proaspăt absolvent de studii economice, era director. Când am ajuns la recepție, am văzut un băiat frumușel și brunet. Eu stăteam cu încă o colegă și i-am spus să ne dea o cameră bună, că suntem tinere, aveam vreo 22 de ani. Ei bine, a fost dragoste la prima vedere. Seara, când am venit de la spectacol, am găsit un boboc de trandafir pe patul meu și am aflat că era de la el. Apoi am schimbat numerele de telefon, ne-am împrietenit și am corespondat prin vederi și scrisorele, iar, după un an, m-a invitat, de Paște, să-i cunosc familia, apoi, a venit și el la mine, și de atunci am rămas împreună și trăim fericiți alături. Având principiile pe care vi le-am spus, eu n-am căutat un om cu bani, deși începusem să devin cunoscută, să am imprimări la radio, să apar la televiziune, s-a nimerit ca el să vină dintr-o familie bună, să fie un bărbat liniștit, un bărbat în care am găsit echilibru, consolare și mângâiere când mi-a fost greu. Nu mi-am dorit niciodată un Făt-Frumos sau o vedetă, ci m-am uitat la om, la caracterul familiei sale, și am văzut oameni deosebit de frumoși. Acesta este motivul pentru care suntem de atâția ani împreună.

„Rose este ca o rază de soare în sufletul și în casa mea”

515 16 3- Care sunt cele mai mari bucurii pe care vi le-a făcut fiul dumneavoastră, Edi?

- Cea mai mare bucurie este că a venit pe lume și parcă l-aș fi desenat înainte să vină, a fost exact cum mi l-am dorit. Am cu ce mă mândri, este un copil cuminte, care nu mi-a făcut niciodată probleme, și tocmai din acest motiv țin la copiii mei ca la ochii din cap. Spun copiii, pentru că o consider copilul meu și pe nora mea, Ana Maria. Bucurii mi-a făcut tot timpul Edi, și când învăța foarte bine la școală, și când a dat examen la trei facultăți de stat și a intrat la toate și a ales ASE-ul, m-a bucurat și când mi-a adus-o în familie pe Ana Maria, care este o fată extraordinară, tot târgovișteancă și născută în aceeași zi cu mine, pe 22 martie. Pe 7 iulie 2014 mi-a făcut o altă bucurie imensă, când Ana Maria a născut-o pe Rose Marie și m-a făcut bunică. Eu n-am avut fete, și pe copilașul acesta îl ador, nu pot să mă exprim în cuvinte când vorbesc despre dragostea pe care i-o port, sunt efectiv topită. Îmi vine s-o mănânc cu fulgi cu tot. Îmi place că e foarte atentă când aude muzică populară, gângurește pe limba ei, vrea și ea să danseze, este ca o rază de soare în sufletul și în casa mea. Abia aștept să crească, să văd ce aptitudini are. Dar până atunci mă joc cu ea, îi cânt cântecele pentru copii, ne iubim...

- Ca bunică văd că sunteți topită, dar cum vă puteți descrie ca soție și ca mamă?

- Doar cei din jur pot spune exact cum sunt, dar eu consider că nu există om care să aibă doar calități sau numai defecte. Poate că și eu am o mie de defecte, însă am câteva calități care, zic eu, că anulează defectele. Dacă mi-ai spus ce am de făcut, fac, dacă mi-ai spus să păstrez un secret, așa rămâne, și îmi văd cu demnitate de casă și de familie, nu-mi plac lucrurile confuze. Omenia, bunul-simț și rușinea ar anula multe minusuri. Ca defect, poate ar fi faptul că sunt foarte directă și nu aștept să fiu învârtită prin vorbe, spun lucrurile în față, și unora poate nu le place asta. Sunt onestă, nu mi-e rușine să cer ajutor dacă am nevoie, dar nici nu ajung să mă umilesc. Sunt o tipă extrovertită, îmi place să spun glume, să mă bucur de viață alături de cei dragi, dacă-mi vine să spun o înjurătură, o spun, în trafic sau unde mă enervez, dar o spun pentru mine sau între prietenii care mă cunosc, niciodată să jignesc pe cineva. Nu-mi place să fac diferențe între bogați și săraci, am cântat cu aceeași pasiune și pentru oameni cu călcâiele crăpate, ca părinții mei, și pentru cei cu haine alese.

„Am intrat pe scenă cu o șoarță pe față și alta pe dos”

515 16 8- Ce a însemnat televiziunea pentru dumneavoastră?

- A însemnat foarte mult și m-a surprins că am primit foarte multe păreri de bine din partea publicului, dar acest lucru a depins și de mine, oamenii știu că asta sunt eu, că vorbesc ca din popor, că am sare și piper. Nu sunt o Maria acasă, alta pe stradă și alta în emisiuni. Sunt aceeași peste tot.

- Ce gesturi sau cadouri impresionante v-a făcut publicul?

- Foarte multe gesturi au fost. Veneau femei de vârsta mamei mele să-mi pupe mâna, lucru pe care nu l-am acceptat niciodată. Oamenilor le este drag de mine și de la public primesc foarte multă energie. Cele mai frumoase cadouri pentru mine sunt cele simbolice, care vin din suflet, și-mi place ca și eu să dăruiesc la rându-mi.

- Ce peripeții ați trăit pe scenă sau în turnee?

- Ar trebui să scriu 50 de cărți cu ele. Aveam 17 ani și câștigasem locul I pe țară la un concurs de muzică, și drept recompensă am fost în Olanda, Belgia și Germania cu Ansamblul Tineretului din București, fostul UTC. Când am ajuns în Germania, am coborât din autocar și ne-am dus să ne plimbăm, să căscăm ochii prin vitrine. Eu m-am ținut după doi dansatori și ne-am luat ca punct de reper o tonetă la care se vindeau cireșe. Cât ne-am plimbat noi, vânzătorul a terminat marfa, a strâns toneta și a plecat. Nu-ți spun ce ne-am jelit pe jos, că nu mai știam să ajungem la autocar și nu știam boabă de germană. Într-un final, băieții noștri s-au îmbrăcat în călușari și au patrulat toată zona autocarului până i-am reperat noi. Am multe peripeții, am rătăcit drumul, m-am împotmolit în noroi, mă grăbeam și am intrat pe scenă cu o șoarță pe față și alta pe dos, altă dată s-a schimbat play-list-ul, m-au băgat mai devreme pe scenă și eu eram machiată la un ochi, la altul, nu.

„Nu existam dacă nu aveam credință”

515 16 6- Vi s-a întâmplat să cântați la altă nuntă?

- Da, am cântat și la altă nuntă decât la cea la care trebuia, asta în zilele noastre, la Snagov, unde erau trei nunți una lângă alta. Eu cu acordeonistul am coborât din mașină, ne-am dus la prima nuntă, oamenii n-au zis nimic, credeau că e surpriză din partea nașului, a socrului, iar cel la care trebuia să cânt suna în disperare. Până la urmă, primul a fost drăguț și m-a cinstit și am ajuns și la cel la care trebuia să cânt. Altă dată, mi s-a furat geanta în care aveam agenda și știam că am nuntă în septembrie, dar nu mai știam în ce săptămână. M-am aranjat și m-am dus la local, oamenii mi-au zis că mă așteaptă săptămâna viitoare și am plecat liniștită. Am multe amintiri și din Epoca de Aur, de când mergeam la spectacole, când eram mai uniți, eram toți egali și împărțeam sărăcia. Puneam câte 2-3 lei și luam conserve, o sticlă de lapte, un pate, o zacuscă, o pâine și mâncam cu toții în autocar, că după ce terminam noi spectacolele restaurantele erau închise. Autocarul era cel mai luxos restaurant pentru noi.

- Care este relația dumneavoastră cu Dumnezeu?

- Ca orice om crescut la țară, cu icoane pe pereți, încerc să n-am păcate urâte și cred din toată ființa că există puterea lui Dumnezeu. Nu existam dacă nu aveam credință.

- Ce i-ați spune Sfântului Petru ca să vă lase în Rai?

- Poate am păcate nenumărate, dar eu mă consider un om bun și cu suflet românesc adevărat.

„Am cântat cu aceeași pasiune și pentru oameni cu călcâiele crăpate, ca părinții mei, și pentru cei cu haine alese“

„Îmi place să merg la pescuit“

- Ce pasiuni aveți?

- Nu prea am timp de ele, dar îmi place să merg cu soțul și cu prietenii la pescuit, luăm pături, umbrele, mâncare, stăm câte o zi și ne încărcăm bateriile. Prima oară am mers pe post de șofer, să poată bărbații să bea o bere, și mi-a plăcut atât de mult, că acum merg de drag. Iubesc să stau la mare, să merg la gârlă, la sora mea, și mi-ar plăcea să călătoresc mai mult.

„Pentru gomaj folosesc tărâţe“

- Cum vă mențineți în formă?

- Mănânc echilibrat. Nu sunt în stare să țin cură de slăbire, însă n-am exagerat niciodată cu nimic. Dacă am două mese copioase pe zi, pe a treia n-o mai iau, îmi fac un suc de fructe seara. Sport aș face cu drag, dar nu am timp, mă plimb vara pe faleză. Pentru sală aș avea nevoie de program special din cauza operației la coloană. Mai merg la masaje, la cosmetică, manichiură și pedichiură. Dar îmi pun fructe și legume pe față cum vine primăvara, iar pentru gomaj folosesc tărâțe.

Add comment


Security code
Refresh