Main menu

header

536 16 1de Gabriela Niculescu

Laura Cosoi a lăsat pentru moment televiziunea deoparte și se concentrează la blogul său și la... căsătorie, pentru că în vara aceasta își va uni destinul cu iubitul său, Cosmin. A ajuns într-un moment în care simte că trebuie să contrabalanseze artificialul din peisajul media, și nu numai, astfel că apariția sa este una mai mult decât firească și naturală. Gătește din copilărie, de când stătea printre picioarele mamei și ale bunicii, iar participarea la „Master Chef” și pasiunea pentru arta culinară au determinat-o să scrie un jurnal culinar, intitulat „Rămâi la masă?”, care i-a adus și marele premiu în cadrul competiţiei Gourmand Cookbook Award, desfăşurată în China.

„Am scris, la 7 ani, un caiet cu «Amintiri din copilărie»”

536 16 2- Care sunt primele amintiri ce-ți răsar din subconștient când spui Iașiul copilăriei tale?

- Sunt mesele în familie, zilele de duminică, în mod special, când mergeam dimineața la biserică, la cea romano-catolică, în care am fost botezată și unde urmează să mă mărit, iar când se termina slujba urcam cu mașina pe Copou (n.r. - grădină frumoasă de la marginea Iașilor) și ne opream la chioșcul cu înghețată. Țin minte că era o înghețată în cutie de plastic și cu lopățică, iar tata nu ne dădea voie să mâncăm înainte de masă. Sunt foarte atașată de copilăria mea, care n-a fost doar la Iași, ci și în Ardeal. La Iași am părinții și bunicii din partea tatălui, iar în Ardeal am bunicii din partea mamei. Târgul de la Cucuteni, din Copou, este iar o amintire foarte frumoasă. L-am prins și anul acesta cu mare bucurie. Ne adunam toți, frați, surori, verișori, mătuși și unchi, și mergeam împreună, era o adevărată tradiție, ne luam ceva de acolo și tot anul ne bucuram de acel lucru. Îmi amintesc cu drag de jocurile din curte și de caietul cu „Amintiri din copilărie” pe care l-am scris la 7 ani, era foarte amuzant, pentru că încercam să fiu un fel de Ion Creangă.

- Când ai intrat în proiectul „La bloc”?

- Eram în anul al II-lea la Facultatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, unde studiam Filosofia și Asistența Socială. În ultimii doi ani am făcut naveta la Iași, în perioada sesiunii. Nopțile dormeam în tren, dădeam examenul, apoi mă întorceam imediat la filmări.

- Cum ai ajuns în distribuție?

- M-am dus la un casting și, inițial, nu m-au vrut, pentru că eram începătoare. Apoi am ajuns cu o prietenă în Buftea, unde se filma „James The 1st”, ea s-a dus să se întâlnească însă cu cineva, m-a lăsat pe holuri și a venit un tip la mine care m-a întrebat dacă nu vreau să joc în filmul său. Exact așa a fost, ca în filme. M-am dus la proba de costum și în momentul acela m-a sunat prietena mea, care era cu cineva din echipa de producție a serialului „La Bloc”. I-a spus persoanei respective că sunt la o probă de costum pentru filmul străinilor și că pentru serial nu fusesem aleasă, iar persoana în cauză s-a uitat pe înregistrare și așa am ajuns în distribuție. Li s-a părut că, dacă străinii mi-au dat o șansă, ar putea să-mi dea și ei. De acolo a început cariera mea în televiziune, dar nu știam unde va duce, pentru că niciodată nu mi-am dorit să fiu vedetă, să mă fac actriță.

„Dacă aș avea un copil, nu i-aș recomanda să facă actorie”

536 16 3- Ce te vedeai făcând?

- Când eram mică am făcut dans de performanță și inițial mi-am dorit ceva care să aibă legătură cu dansul, poate coregraf, apoi mi-am dorit mai mult decât orice să ajung asistent social, însă drumul m-a condus în alte direcții. În fiecare an, când se încheiau filmările, în iunie, mă duceam cu bagajele acasă, la Iași, și nu știam dacă se mai face „La Bloc”, așteptam să mă sune în toamnă și mă întorceam. A fost foarte greu în primii ani, dar am terminat cu bine facultatea, m-am descurcat cu toate și au urmat alte proiecte ca „Fete cu lipici”, „Dansez pentru tine”, „Cu un pas înainte”, „Moștenirea” și alte seriale, am ajuns și în Mexic, la „Bailando por un sueno”. Ulterior, au fost filmele de lung metraj, cel mai recent, lansat în această primăvară, este „Cel ales”. Și, bineînțeles, un alt proiect drag este blogul meu.

- Cum a fost scena violului din „Cel ales”? Știu că te-ai împrietenit cu actorul care-l interpreta pe violator și nu-l mai vedeai ca pe un călău.

- Da, m-am gândit că nu o să mai iasă scena, pentru că știam deja ce fel de om este colegul meu și nu-l mai puteam privi ca pe un agresor. Însă, m-am înşelat, n-a fost așa. Când a început filmarea, a rostit replicile acelea dure și a pus mâna pe mine, am început să urlu într-un hal. Actoria nu se inventează, toate stările există în tine, trebuie să știi unde să le cauți, în adânc, frica, teama, ele există în fiecare.

- Ai rămas cu vreo spaimă după ce s-a strigat „Stop!”?

- Nu poți să te linișteşti atunci, și ar fi bine nici să nu încerce cineva să te calmeze. Pentru că ai accesat un sertar delicat, pe care nu-l închizi când vor ceilalți. Dacă aș avea un copil, nu i-aș recomanda să facă meseria asta. Umbli în niște locuri care, pentru unii, este în regulă să fie accesate, dar pentru alții, poate nu este. Rămân sertare deschise, care poate nu se mai închid și rămân așa.

„Mi-am rezolvat o relație printr-un rol”

536 16 4- Ți s-a întâmplat vreodată să-ți declanșezi astfel o problemă?

- Nu, dar mi-am rezolvat o relație printr-un rol. Avusesem o relație cu un tip și s-a terminat brusc, a fost un final eșuat, practic, rămăsese ceva neconcluzionat. Am avut imediat după această relație rolul Marei Soare din filmul „Cu un pas înainte”, iar relația ei era asemănătoare cu a mea, și prin acel rol am ajuns să spun și să simt lucruri, astfel încât să închid acel capitol din viața mea.

- Joci şi teatru. În ce piese te putem vedea?

- În „Nunta perfectă” sau în „Portret la minut”.

- Poţi să ne împărtăşeşti vreun moment amuzant?

- Au fost foarte multe, în prima lună de repetiții la „Nunta perfectă” râdeam cu lacrimi ori de câte ori spunea cineva ceva amuzant. Rolul pe care-l interpretez în piesă este al unei fete virgine și credincioase, și într-un moment când eu îmi spuneam replicile, în timpul repetiției, regizorul, care ne privea, mi-a zis: „Doamne, Laura, uneori mă simt vinovat că fac glume, pentru că am senzația că tu așa ești și în realitate!” Și a izbucnit toată lumea în râs. Oamenii au senzația că eu sunt mai degrabă genul de femeie fatală precum Marcela, femeia pe care o interpretez în altă piesă în care joc, „Portret la minut”, dar eu sunt mai degrabă ca şi cealaltă.

- Ce alte pasiuni mai ai?

- Îmi plac echitaţia, olăritul, îmi place să pictez pe sticlă, să scriu, să desenez, n-am mai avut timp de ele, dar sunt pasiuni. Acum scriu pentru blogul meu, călătoresc, sunt pasionată de fotografie.

- Știu că-ți plăcea echitația. Mai ai timp de acest sport?

- Din păcate, nu, dar sper să mai ajung la călărie. A rămas printre pasiunile mele.

„Anul acesta am sărbătorit 12 ani de când ne știm”

536 16 5- Cum l-ai cunoscut pe Cosmin?

- Ne-am întâlnit acum 12 ani, într-un restaurant. Nu am interacționat atunci, dar ne-am remarcat reciproc. Abia după jumătate de an ne-am întâlnit, într-un grup de prieteni, la munte, iar anul acesta am sărbătorit, tot acolo, 12 ani de când ne știm. El era într-o relație care a durat 10 ani, și eu am avut relații în acest timp, dar am păstrat legătura amicală. Ne-am reîntâlnit întâmplător când m-am despărțit de Andrei (n.r. - Smiley), acum aproape trei ani, și ne-am sincronizat perfect, pentru că și el ieșise dintr-o relație.

- Dar cererea în căsătorie...

- Superemoționantă, s-a întâmplat de Paște. Eram în biserică, mă rugam, am auzit melodia noastră în crescendo, am deschis ochii și l-am văzut lângă mine, iar părinții noștri erau de față, i-a chemat special.

- Cum stai cu pregătirile de nuntă?

- Vor fi două petreceri de nuntă, una la Iași, acolo unde facem slujba religioasă și o mică petrecere pentru familie, iar cea de-a doua va fi foarte mare, în stil ardelenesc, la Târgu-Mureș, la părinții lui Cosmin. Nu sunt absolut deloc stresată cu pregătirile, nu suntem într-un stadiu avansat, dar cred că sunt foarte împăcată cu alegerea făcută, și de aceea cred că sunt așa calmă. Vreau să fac și un video-blog pentru viitoarele mirese, un serial al meu, pe care-l voi pune pe blog.

- Te vei ocupa și de meniu?

- Nu, vor fi mixuri, Bogdan - Dexter, de la „Master Chef”, va fi responsabil de meniu, iar eu voi veni cu tușa mea. Nu vor fi rețete din carte, dar vor fi rețete care îmi amintesc de copilărie.

„El e Bunul, eu, Capul Perfect”

536 16 6- Cum vă alintați tu și Cosmin?

- El e Bunul, că e foarte bun și sufletist, iar mie-mi zice Capul Perfect. (Râde!)

- Cum vă înțelegeți cu socrii?

- Părinții săi se comportă ca și cum aș fi copilul lor, nu fac diferența între el și mine, ceea ce e un lucru rar întâlnit. Mereu sunt atenți cu mine. Iar ai mei l-au primit cu brațele deschise, pentru că el este un tip plăcut, inteligent și bun, pe care te poți baza, iar ei au simțit asta.

- Copii vă doriți?

- Sigur că da, dar luăm totul în etape.

- Ce nu știe publicul despre tine?

- Dacă mâine aș avea de ales între o vacanță pe cea mai exotică insulă din lume și una în Ardealul în care am copilărit, m-aș bucura mult mai tare să mă duc la țară.

- Luna de miere unde o faceți?

- Încă nu ne-am gândit, dar nu vrem să fie departe, ne dorim să mergem într-un loc unde să stăm şi să ne relaxăm.

„Vor fi două petreceri de nuntă, una la Iași, acolo unde facem slujba religioasă și o mică petrecere pentru familie, iar cea de-a doua va fi foarte mare, în stil ardelenesc, la Târgu- Mureș, la părinții lui Cosmin“

„Îmi plac echitația, olăritul, îmi place să pictez pe sticlă, să scriu, să desenez. Acum scriu pentru blogul meu, călătoresc și sunt pasionată de fotografie“

„«Rămâi la masă?» este chiar o părticică din viaţa mea“

- Ce a însemnat pentru tine premiul cel mare obținut la TV Chef Book Europe, în cadrul competiţiei Gourmand Cookbook Award, desfăşurată în China?

- „Rămâi la masă?” este un jurnal culinar, iar când am deschis subiectul, Cosmin se uita la mine ciudat, că eu nu sunt chef, că vor fi semne de întrebare, discuții... El este foarte realist și asta mă ajută mult, pentru că eu sunt instinctivă, iar el mă aduce cu picioarele pe pământ, însă nu-mi taie aripile. Dinainte de participarea mea la „Master Chef”, când toată lumea mă întreba ce mănânc și cum mănânc, voiam să cuprind toate aceste răspunsuri într-un material pe care să-l ofer publicului. Reţeta acestei cărţi cred că este motivul pentru care a fost desemnată câştigătoare. În primul rând, pentru că totul a pornit din pasiune. Multe dintre reţete sunt cele cu care-l răsfăţ pe Cosmin, iar prietenii noştri au fost primii care au savurat bucatele. Fotografiile au fost făcute de mine şi de Cosmin pe terasa casei noastre şi în bucătărie. „Rămâi la masă?” este chiar o părticică din viaţa mea, pe care am vrut să o împărtăşesc oamenilor. Şi cred că toată această emoţie cuprinsă în carte a fost ingredientul care a cucerit juriul Gourmand Cookbook Award.

Supă-cremă de năut

- Spune-ne una-două rețete care ție îţi plac foarte mult.

- Una dintre preferatele mele este supa-cremă de năut. Ca să o preparați aveți nevoie de: 300 g năut, 2 morcovi, 1/2 rădăcină de ţelină, 1 ceapă, 3 căţei de usturoi, 2 linguri cu ulei de măsline, 1/2 lingură cu boia de ardei iute, sare, piper.

Mod de preparare: cu mult înainte de a începe prepararea, puneți boabele de năut într-un vas mare cu apă şi lăsați-le să se înmoaie cinci ore. Spălați, curățați de coajă şi tăiați în bucăţi morcovii, ţelina, ceapa şi usturoiul. Puneți la fiert într-o oală încăpătoare năutul împreună cu toate legumele, lăsându-le aproximativ 30 de minute, până când lichidul scade destul de mult. Apoi, transferați compoziţia în blender şi mixați totul până când obţineți o pastă omogenă. Separat, aşezați o tigaie pe foc şi turnați în ea cele două linguri cu ulei de măsline. Încingeți puţin uleiul la flacără mică, apoi adăugați boiaua de ardei şi amestecați. Turnați conţinutul tigăii peste crema de năut şi legume preparată în blender. La final, puneți sare şi piper după gust.

Salată de vară

Am făcut împreună cu mătuşa mea, Corina, o salată de vară cu ce am găsit în frigider. A ieşit tare bună, aşa că vă împărtăşesc și reţeta aceasta.

Ingrediente: cartofi, țelină, păstârnac, pătrunjel, ton în apă, porumb, castraveţi, roşii, telemea, ulei de măsline, lămâie, 1 ou fiert, piper.

Mod de preparare: se fierb rădăcinoasele, se curăță de coajă şi se scot seminţele de la castraveţi, apoi se mărunţesc toate ingredientele. Se amestecă bine cu zeama de lămâie şi uleiul de măsline. După gust, puneți şi piper.

Add comment


Security code
Refresh