Main menu

header

ATENTIE ! Acest site foloseste cookies.

Sunte de acord cu cele prezentate. Learn more

I understand

Conform Regulamentului European 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date, Taifasuri Media SRL, are obligația de a prelucra date cu caracter personal în conformitate cu principiile de prelucrare și în condiții de securitate tehnică și numai pentru scopurile specificate în Prelucrarea datelor.

608 16 1de Valeria Roman

Se înţeleg din priviri, iar dragostea pluteşte în aer când în peisaj apar Mădălin Ionescu şi soţia sa, Cristina Şişcanu. Acum, mai mult ca niciodată, cuplul şi-a dovedit că toate încercările dificile din trecut de a rămâne împreună aveau un scop precis, acela de a deveni părinţi. Vestea le-a umplut sufletele de bucurie, mai ales că bebeluşul a venit după multe rugăciuni! S-a întâmplat în vacanţa de vară, pe Insula Corfu, când vedeta tv a intrat într-o mănăstire pentru a cere Divinităţii să-i împlinească această dorinţă arzătoare. La scurt timp a venit confirmarea, iar de atunci gazda emisiunii „WowBiz” de la Kanal D şi iubita sa simt că plutesc. În aşteptarea miracolului lor, care se va numi Petra, Mădălin Ionescu şi Cristina Şişcanu ne-au mărturist cum a început povestea fetiţei care va veni pe lume în primăvara lui 2017. Până atunci, Mădălin şi Cristina petrec cuminţi în jurul bradului cu Ştefania şi cu Filip, cei doi copii ai prezentatorului din mariajul anterior, şi au lăsat deja în urmă momentele mai puţin plăcute cu care s-a confruntat viitoarea mămică în primul trimestru de sarcină.

- Te-ai rugat mult pentru fetiţa pe care o porţi în pântece. Când ai început să-ţi doreşti un copil?

- Mi-am dorit un copil din momentul în care ne-am căsătorit, însă am amânat din diverse motive pe care le consideram prioritare la acea vreme. Am fost pregătită efectiv pentru a mă dedica acestui moment miraculos din viaţa unei femei în urmă cu aproape doi ani. În acea perioadă ne-am rugat mult să rămân însărcinată.

608 16 2- Analizele din trecut te-au dărâmat. Cum ai reuşit să te remontezi? Ai fost la psiholog?

- Care analize? Nu înţeleg de unde această ipoteză pe care am mai văzut-o vehiculată prin presă. Rezultatele analizelor pe care le-am făcut atât eu, cât şi soţul meu au fost perfecte. Însă cu ocazia efectuării acestor analize fireşti de persoanele care îşi planifică un copil, mi-a fost descoperită o afecţiune medicală care însă nu mă împiedica să rămân însărcinată. Mai mult decât atât, această problemă a fost rezolvată în câteva săptămâni. E adevărat că ulterior am trăit o perioadă de depresie, însă această stare nu a fost cauzată de veştile medicale primite. Depresia a survenit pe fondul epuizării psihice şi fizice din ultimii ani. Această epuizare a venit din sfera profesională. Din punct de vedere fiziologic, toate investigaţiile îmi indicau că pot rămâne însărcinată oricând, însă starea psihică e foarte importantă. În momentul în care mi-am revenit şi m-am refăcut, am rămas însărcinată. Dumnezeu a decis când este momentul potrivit.

„Mi-era frică... Am mai luat două teste!”

- Cum ai aflat că eşti însărcinată? Câte teste de sarcină ai făcut?

- Mădălin m-a anunţat că sunt însărcinată. Mi-am făcut un test de sarcină şi l-am lăsat în baie. M-a sunat o prietenă şi am uitat de el. În timp ce vorbeam la telefon, l-am văzut pe Mădălin bucurându-se foarte tare, se tăvălea, efectiv, pe jos! Nu înţelegeam ce se întâmplă... Eu uitasem de test. El îmi spunea că sunt însărcinată, eu nu înţelegeam ce îmi spune. După ce am încheiat conversaţia telefonică, am văzut testul cu două liniuţe. Mi-era şi frică să mă bucur. M-am dus la farmacie şi am mai luat două teste. Şi acelea au ieşit pozitive. Ulterior am făcut o analiză de sânge care mi-a confirmat încă o dată că sunt însărcinată. Simptomele au apărut la o săptămână.

- Care a fost momentul conceperii bebeluşului, a coincis cu ziua de naştere a lui Mădălin?

- Da, e posibil… sau în oricare dintre zilele din apropierea acestui moment.

- Numele a fost ideea ta sau ai discutat cu soţul tău?

- Mădălin a ales numele de băiat, iar eu l-am ales pe cel de fată. Lui i-a plăcut mult ce am ales eu şi mie ce a ales el. Dumnezeu a decis că vom avea o fetiţă.

Greţurile au izolat-o în casă!

608 16 3- Ai pofte speciale? Dar greţuri? Ce poţi să mănânci?

- În primul trimestru de sarcină am avut greţuri. Nu prea am ieşit din casă. Nu puteam să mănânc legume şi fructe. Acum, lucrurile s-au schimbat, însă în continuare simt nevoia carbohidraţilor.

- Ai schimbat măsura la haine? Ce neplăceri pui pe seama sarcinii?

- Încă nu. Însă nu prea mai pot purta pantalonii pe care îi am, întrucât mi-a crescut burta. Sunt în căutare de soluţii: pantaloni cu elastic sau cu şiret în talie, salopete, colanţi…

- Cum arată acum o zi din viaţa ta? Cu ce te-a schimbat sarcina?

- În primele luni nu am putut „funcţiona”, acum însă pot să mă deplasez şi pot să fac cam aceleaşi lucruri pe care le făceam înainte de sarcină.

„Nu exclud varianta de a mai avea copii”

608 16 4- Cum e relaţia cu Mădălin? Îşi dorea fetiţă? Dar tu?

- Ne doream orice ar fi fost. Suntem fericiţi şi abia aşteptăm luna mai ca s-o cunoaştem pe Petra.

- Te-ai gândit cum o să naşti şi unde?

- Voi naşte la Spitalul „Regina Maria” la începutul lunii mai. Nu m-am hotărât dacă voi naşte în mod natural sau prin cezariană.

- Ce părere ai despre alăptat? Eşti una dintre susţinătoare? Dar despre vaccinuri?

- Îmi doresc să alăptez. Sunt adepta vaccinurilor.

- E prea devreme să te gândeşti la un al doilea copil sau excluzi această variantă?

- Nu exclud varianta de a mai avea copii.

„În copilărie sărbătoream Crăciunul pe rit vechi. În fiecare an mergeam cu «Steaua». Aveam o stea pe care o împodobisem frumos. Era sclipitoare, iar pe mijloc era fixată o iconiță cu Fecioara Maria și Pruncul. Împreună cu prietenii cântam din ușă în ușă «Steaua sus răsare!»”

„Am fost tentată să cumpăr hăinuţe şi jucării!“

- Cum au reacţionat copiii lui Mădălin, cu care tu te înţelegi minunat, când au aflat vestea?

- S-au bucurat foarte mult. Ştefania a fost emoţionată, iar Filip chiar îşi cedează camera. Trebuie să facem o nouă repartizare a membrilor familiei în casă, astfel încât să o avem pe micuţă cât mai aproape de camera noastră.

- Va fi cel mai frumos Crăciun, cu siguranţă! Te-ai gândit la un cadou şi pentru Petra?

- Filip i-a trimis scrisoarea lui Moş Crăciun şi mă ruga să scriu şi eu pentru Petra, dar i-am spus că la anul vom scrie şi pentru ea. Zilele trecute am fost tentată să cumpăr nişte hăinuţe pentru bebeluşi şi câteva jucării, însă am amânat momentul.

MĂDĂLIN: „Ne-a ajutat Sfântul Spiridon din Corfu“

608 16 5- Care este povestea acestei sarcini miraculoase?

- Dar de ce „miraculoase”? Nu este deloc miraculoasă. Este o sarcină cât se poate de naturală. S-a întâmplat în vacanţa de vară. Am făcut nişte rugăciuni la Mănăstirea Pantokrator, lăcaşul care adăposteşte moaştele Sfântului Spiridon din Corfu şi, da, este miraculoasă prin prisma acestui fapt, pentru că noi nu am mers la doctori, nu am făcut eforturi în acest sens ca să facem un copil. Ne-am dorit să avem un copil, şi din acest punct de vedere este miraculos, da, pentru că s-au legat nişte lucruri în acea perioadă. A fost, probabil, prima vacanţă în care ne-am deconectat complet. S-a întâmplat pur şi simplu, şi pentru asta îi mulţumim lui Dumnezeu şi Sfântului Spiridon, care a intermediat între noi şi Dumnezeu.

- Te-ai rugat singur în biserică, dar soţia ta a rămas afară…

- Aşa s-a întâmplat. Ştiam toată povestea Sfântului Spiridon şi ne-am rugat amândoi. Am simţit ceva în acel moment şi eu, şi Cristina, care era în afara bisericii. Am ştiut atunci că va rămâne însărcinată.

„N-a fost o sarcină toxică. Dar nici uşoară...”

- Ştiu că tu ai găsit testul Cristinei. Cum ai reacţionat?

- Am avut aşa… nişte sentimente… stranii. Ea nu zicea nimic, iar eu eram complet străin. M-am dus în baie, am luat testul, m-am bucurat foarte tare, iar ea nu înţelegea nimic pentru că vorbea la telefon cu o prietenă. A continuat să vorbească la telefon încă vreo zece minute, iar când i-am spus, nu a crezut. Şi-a mai cumpărat două teste de la două firme diferite, iar investigaţiile medicale ulterioare au confirmat sarcina.

- Cristinei i-a fost cumplit de rău două luni. Ce i-ai gătit sau cum ai ajutat-o?

- I-a fost rău mai mult de două luni. Dar nu aş spune cumplit de rău. Nu a fost sarcină toxică, au fost simptome de disgravidie, cu greţuri, din luna a doua, care au ţinut-o într-un fel de carantină. Însă nu a fost o sarcină toxică. Am auzit că sunt femei cu simptome mult mai grave, care au zăcut la pat, ceea ce nu a fost cazul ei. La Cristina, în mod ciudat, s-a manifestat diferit - când avea greţuri trebuia să mănânce ceva ca să îi treacă. La ea aşa s-a manifestat. Am ajutat-o cât am putut. M-am dus, i-am cumpărat când a cerut ceva… Oricum, am avut-o alături pe mama Cristinei, care găteşte excelent şi a gătit pentru Cristina când i-a cerut ceva. Partea nefericită este că şi eu am mâncat ce mânca ea şi s-a pus pe mine…

Copleşit de emoţii la ecograf

608 16 6- Cristina nu a mai suportat multe mirosuri. Ţi-ai mai dat cu parfum?

- Nu am mai folosit parfumuri, pentru că, într-adevăr, nu suportă mirosurile.

- După trei teste şi o analiză de sânge aţi mers la ecografie. Cum a fost când aţi văzut totul pe monitor?

- Aş putea să spun că m-am simţit emoţionat, dar este un cuvânt mult prea simplu în raport cu ce s-a întâmplat. Cel mai tare m-a uimit - şi puţini oameni realizează dimensiunea vieţii - că un făt are o anatomie aproape asemănătoare cu a unui om matur. I se văd degetele, i se văd organele interne. Îl vezi cum se mişcă. Inima i se formează după 18 zile. Este ceva uluitor. Am fost extrem de emoţionat să îmi văd copilul!

„Am visat că vom fi părinţi de fetiţă”

- Veţi avea fetiţă, eşti la fel de fericit? Îţi doreai băiat?

- Nu îmi doream băiat. Nu am avut nicio opţiune fermă. Am vorbit cu Cristina şi nu am avut nici unul, nici altul o preferinţă. Însă, înainte să avem confirmarea că vom avea o fetiţă, eu am visat că vom fi părinţi de fetiţă, şi atunci lucrurile au fost foarte clare. Cristina a ales numele Petra. Dacă ar fi fost băiat, eu i-aş fi ales numele. Petra este un nume care înseamnă „piatră”, şi cred că fiica noastră va fi foarte hotărâtă şi foarte inteligentă.

- Te-ai descurca singur cu bebeluşul dacă Cristina ar pleca de acasă pentru câteva ore?

- Nu este nicio problemă, deja am crescut doi. La mine, problema este cu timpul, dar cred că voi rezolva şi aspectul acesta.

- Vă mai doriţi şi al doilea copil?

- Stai că nu a apărut nici măcar primul! Aşteptăm cu mare bucurie clipa în care se va naşte, şi abia după aceea vom vedea. Ne dorim o familie numeroasă. Avem trei copii, dintre care unul va veni anul viitor. Un copil este întotdeauna un motiv de bucurie în casă.

„Filip o mângâie pe iubita mea pe burtică!”

- V-aţi gândit vreun moment să apelaţi la fertilizarea in vitro?

- Nu am ajuns până acolo. Nu a fost nicio clipă nevoie de aşa ceva, pur şi simplu a fost o sarcină care a venit natural. Vorbind din punct de vedere ipotetic, dacă ar fi trecut o perioadă îndelungată şi nu am fi reuşit, poate că apelam şi la această procedură, dar îi mulţumim lui Dumnezeu că nu a fost cazul.

- Ce spun copiii tăi? Sunt geloşi?

- Nu, sub nicio formă! Ştefania este studentă, a ajuns la o vârstă la care înţelege foarte bine aceste lucruri. Ei i s-a părut o chestie foarte… omenească. Filip şi-a dorit un frăţior. Dar la scurt timp după ce a aflat, şi-a schimbat perspectiva şi şi-a dat seama că nu ar putea să joace fotbal cu un frăţior mult mai mic. Are momente de intimitate cu Cristina, o mângâie pe burtică, o pupă. Şi aşteaptă şi el, ca şi noi, cu emoţie, acea clipă.

„Cristina n-a ajuns să creeze haos în jurul său”

- Cristina este mai sensibilă în această perioadă. Care e remediul tău ca să o aduci pe linia de plutire?

- Am auzit povestea asta cu „poftele” femeilor în timpul sarcinii. Cristina nu este un om care să genereze haos în jurul ei. Nu are niciun fel de reacţii care să ne împiedice să ne vedem de viaţă, fără capricii, fără toane, fără manifestări excesive de atitudine. Avem o viaţă obişnuită de familie. A avut nişte probleme noaptea, dar asta nu înseamnă că ne-a creat probleme sau dificultăţi majore.

- Eşti foarte tandru cu soţia ta. Îi faci mai multe surprize acum, de când este însărcinată, decât în trecut?

- Cristina nu este genul de om care să aştepte cadouri de când este însărcinată. Dar sunt foarte aproape de ea. Îi fac masaj şi încerc să îi anticipez nişte stări, astfel încât să o fac să se simtă mai confortabil. Noi am fost un cuplu foarte sudat şi am învăţat foarte multe lucruri de când suntem împreună. Ştim foarte clar ce sentimente sunt între noi şi nu este nevoie ca ea să îmi spună ceva, pentru că o ştiu, o simt. Sunt atent şi fac tot ce pot pentru ca ei să îi fie cât mai bine.

- Cum menţineţi flacăra pasiunii aprinsă?

- Cred că fiecare cuplu format are reţeta lui. Pentru mine a contat foarte mult chimia extraordinară dintre noi şi faptul că avem acelaşi sistem de valori.

„Sărbătorile? Momentele când uiţi de lipsuri, contează doar bucuria curată ca neaua“

- Va fi un Crăciun special. Care este cea mai frumoasă amintire a ta din copilărie legată de această sărbătoare?

- Toate Sărbătorile de iarnă erau frumoase în copilăria mea. Am avut parte de părinţi minunaţi. Mama şi tatăl meu au fost un cuplu bine sudat. Eu şi fraţii mei am fost feriţi de certuri familiale, de lucruri care să ne afecteze. De fiecare dată, în preajma Sărbătorilor de iarnă, părinţii reuşeau să ne bucure şi ne cumpărau tot felul de cadouri drăguţe. Nu ştiu de unde reuşeau mama şi tata să facă rost de cadouri, dar, mult timp, Sărbătorile de iarnă au fost cele mai frumoase momente din an. Mai ales că pe atunci iernile erau altfel, chiar dacă eu nu sunt fanul zăpezii. Atunci toţi copiii se bucurau. Erau momente în care uitai de sărăcie, de lipsuri, conta doar bucuria aceea trăită cu toată fiinţa.

Add comment


Security code
Refresh