Main menu

header

ATENTIE ! Acest site foloseste cookies.

Sunte de acord cu cele prezentate. Learn more

I understand

Conform Regulamentului European 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date, Taifasuri Media SRL, are obligația de a prelucra date cu caracter personal în conformitate cu principiile de prelucrare și în condiții de securitate tehnică și numai pentru scopurile specificate în Prelucrarea datelor.

487 16 1de Gabriela Niculescu

Pe Nea Mărin îl vedeți în acțiune în fiecare seară de luni și marți, la „Poftiți pe la noi”, de la ora 20:30, la Antena 1. Ultima ediție a acestui sezon al emisiunii va fi difuzată marți, 26 august. Pe lângă faptul că este un familist convins, un dansator fără pereche și un iubitor de folclor, Nea Mărin este exemplul gospodarului care întotdeauna lasă o frumoasă amprentă în locurile prin care trece. Greu a fost convins să intre în televiziune, iar acum este urmărit de o țară întreagă. Este adorat de nepoțeii săi, Ana Maria, care are 5 anișori, și Darius, în vârstă de 6 ani și jumătate, care l-a măgulit recent mărturisindu-i că nu-i este doar bunic, ci și cel mai bun prieten. Vestitul teleormănean, Marin Barbu pe numele real, se află acum în vacanță, prin țară, alături de soție și de nepoții de care nu se poate despărți. Despre secretul tinereții fără bătrânețe și cum era să ajungă Nea Mărin taximetrist citiți în următorul interviu.

„Mă bucur că pun toată munca mea în slujba unei afaceri de familie”

487 16 2- Cum a fost pentru dumneavoastră trecerea la noul format tv „Poftiți pe la noi!”, după atâtea sezoane de „Serviți, vă rog!”?

- „Poftiți pe la noi!” mă reprezintă mai bine. Eu am crescut la țară, într-un sat din Teleorman, și sunt obișnuit cu munca în gospodărie. Știu foarte bine ce am de făcut și mă bucur că acum pot pune toată munca mea în slujba unei afaceri de familie. Ați văzut că vara aceasta am mers cu vedetele să ajutăm câteva pensiuni să se relanseze. Le-am explicat tuturor celor care au venit la filmări că avem multe de făcut și că trebuie să fim serioși, pentru că acum rămâne ceva în urma noastră, se vede exact ce am făcut. Eu sunt perfecționist de felul meu, așa sunt și în sala de dans, și în emisiuni, și în viața de zi cu zi. Dacă mă apuc de ceva, vreau să iasă bine. Și mă bucur că oamenii au apreciat efortul nostru, cred că au simțit că suntem implicați trup și suflet și ne-au urmărit în număr mare. Ba chiar mulți m-au oprit pe stradă și mi-au spus că se bucură că mă văd în continuare la televizor. Eu lucrez cu aceeași echipă de profesioniști și, la urma urmei, asta contează cel mai mult. „Sora” mea, Mona Segall (n.r. - producătoarea emisiunii), îmi cere mult, dar eu știu că, așa cum spune ea, e bine pentru toată lumea. Așa că și eu fac posibilul și imposibilul să iasă bine.

- Cât de greu este să gestionați o acțiune atât de amplă și cu atât de multe caractere diferite, în încercarea de a salva de la faliment pensiunile alese de producătorii emisiunii?

- Nu este greu pentru mine, pentru că eu sunt Berbec, sunt foarte atent la detalii, și dacă intru într-o horă o joc până la capăt. Mie îmi place să muncesc și îmi place să se vadă pe unde am trecut. Vă spun drept că, pentru mine, „Poftiți pe la noi!” e un proiect mai ușor, și cred că este așa tocmai pentru că e un format foarte potrivit pentru mine.

„Aș învăța oamenii să danseze și să iubească tradiția românească”

487 16 8- Care sunt cele mai de preț lucruri pe care le-ați învățat în toți acești ani de televiziune?

- Ohoho! Păi, în primul rând, am învățat să zic „da!” și atunci când e „nu!”. Și așa am văzut ce poate să iasă din implicarea noastră. Adevărul e că atunci când lucrezi cu un om profesionist ca Mona Segall și intri cu ea într-un proiect, cale de dat înapoi nu mai ai.

- Dacă într-o zi nu ați mai face televiziune, ce ați face?

- Aș face ceea ce fac atunci când nu sunt la televizor: aș învăța oamenii să danseze și să iubească tradiția românească. Eu montez spectacole pentru mai multe ansambluri profesioniste, lucrez și cu străini, și cu tineri, și cu copii amatori. De fapt, eu nici nu am vrut să intru în televiziune, greu m-am lăsat convins, cred că am primit zeci de telefoane până am acceptat să intru în primul proiect. În momentul în care m-am întâlnit însă cu producătoarea mea, am fost convins pe loc.

- Care sunt lucrurile care vă pun răbdarea la încercare?

487 16 9- Sunt lucrurile care nici nu îmi plac, în general. Nu îmi place lipsa seriozității. În momentul în care vedetele nu fac ce le spun eu, îmi pierd răbdarea. Unii o iau în glumă, iar eu chiar nu mă joc. Le-am spus: „Măi, oameni buni, credeți-mă că nu e de joacă, avem multe de făcut, nu putem să pierdem vremea.” Mie îmi place să muncesc, și consider că atunci când trebuie făcut ceva, nu trebuie să stăm pe gânduri. Punem osul la treabă și gata!

Darius: „Tu m-ai învățat să iubesc România!”

- Ce lucruri vă oferă cele mai mari satisfacții?

- Nu este niciun secret. Familia mea și nepoții. Timpul petrecut cu ei mă liniștește cel mai mult, iar ei îmi aduc cele mai mari bucurii.

- Aveți o soție extraordinar de frumoasă și un mariaj de 35 de ani. Care sunt calitățile soției dumneavoastră?

- Vă mulțumesc! Are foarte multe calități soția mea. Este o femeie iubitoare și o gospodină desăvârșită. E, așa cum spune și vorba veche, gâtul. Așa se spune, nu? Că bărbatul este capul, iar femeia este gâtul.

- Care sunt cele mai de preț lucruri pe care le „predați” nepoților dumneavoastră?

- M-am străduit să le insuflu dragostea pentru sport și pentru dans. De curând s-a mai îndeplinit o dorință mai veche pe care am avut-o, i-am învățat să înoate. Nepotul meu și-a cumpărat o brățară zilele acestea și, când l-am întrebat de ce a ales-o pe cea cu tricolor, mi-a răspuns „pentru că tu m-ai învățat să iubesc România!”.

- Dacă pe el l-ați învățat să iubească România, spuneți-mi trei lucruri pe care le iubiți dumneavoastră cel mai mult.

- Familia, dansul și drumețiile.

„Fac sport zilnic și am grijă ce mănânc”

- De ce vă este dor?

487 16 3- Uneori mi-e dor de vremurile în care nu eram așa de stresat. Dar văd că așa e toată lumea, deci astea sunt vremurile de acum.

- Cum trebuie să fie oamenii să-i puteţi iubi și cum sunt cei pe care-i tolerați mai greu?

- Îmi plac oamenii ascultători, serioși, dedicați, responsabili. Firesc, nu îmi plac cei cărora le arde de glume în situații total nepotrivite, nu îmi plac cei care trag chiulul, cei care au chef doar de drăcii. Eu am muncit mult la viața mea, și cred că lucruri trainice nu se pot face decât muncind mult.

- Am observat că mulți își pun întrebarea cum de rămâneți neschimbat de la an la an? Cum vă păstrați energia și tinerețea?

- Mulțumesc! Să știți că și eu îmi pun uneori aceeași întrebare. Cred că mă ajută și faptul că lucrez cu oameni tineri, energici, pasionați de ceea ce fac. În plus, fac sport zilnic și am grijă ce mănânc. Eu de 17 ani nu mai mănânc carne de porc. Consum, în schimb, multe salate, pește și pasăre. Am păstrat în alimentație lucrurile care mi-au făcut bine și le-am înlăturat pe cele care nu îmi priau.

- Probabil vă ajută și activitățile din timpul liber.

- Da, pentru că îmi place să stau pe terasa mea, cu soția, cu copiii și cu nepoții. Mulți se întreabă și în emisiune „dom’le, de unde are Nea Mărin atâta energie?” Ei bine, eu merg zilnic cu bicicleta. De la 7:30 până pe la 9:00 sunt pe bicicletă. Cred că mă știu toți din Parcul IOR, pentru că acolo merg în fiecare dimineață. Îmi place foarte mult să merg pe bicicletă și am încercat să le insuflu și nepoților mei pasiunea pentru acest sport.

„După Revoluție s-a încurajat «nemunca»”

487 16 4- Unde petreceți vacanța din această vară?

- Mi-am făcut planurile din timp și, imediat cum am terminat filmările pentru „Poftiți pe la noi!”, mi-am luat soția și nepoții și am plecat prin țară, să vedem cât mai multe locuri. Mie îmi place foarte mult să vizitez România, să descopăr locuri noi, și mi se pare trist că mulți români pleacă în concediu în străinătate și nu și-au vizitat propria țară. Nepoții mei sunt fericiți că am plecat în vacanță, abia așteptau să mergem la mare, la munte, să ne plimbăm cu bicicleta, cu barca, să ne jucăm și să stăm împreună toată ziua. Ca orice om, îmi iubesc copiii (n.r. - cele două fiice). Dar nu credeam vreodată că o să îmi iubesc nepoții atât de mult. Vă imaginați cum m-am simțit când nepotul meu mi-a spus că eu sunt cel mai bun prieten al său?...

- Ce apreciați la România și ce vă dezamăgește la această țară?

- Iubesc tradițiile, iubesc mâncarea românească. Mă doare faptul că cei care ne conduc nu se implică mai mult în agricultură, în turism și în folclor. Dacă aceste trei probleme ar fi puse la punct, ar fi mult mai bine pentru toată lumea.

- Dacă ați putea schimba ceva din temperamentul sau caracterul românilor, care ar fi acele lucruri?

- După Revoluție s-a încurajat „nemunca”. Aș vrea să îi văd pe români că muncesc mai mult, mai serios și abia apoi să ceară.

„Sunt perfecționist de felul meu, așa sunt și în sala de dans, și în emisiuni, și în viața de zi cu zi. Dacă mă apuc de ceva, vreau să iasă bine“

„Şase luni am fost taximetrist“

- Ați avut vreun moment de cumpănă al vieții?

- O, da, cum să nu! În 1990, imediat după Revoluție, am vrut să fac altceva. Toată lumea era dezorientată, nu știa încotro să o apuce, nu înțelegea încotro ne îndreptăm, iar eu m-am apucat de taximetrie. Șase luni am fost taximetrist. Apoi, am vrut să plec la țară, să îmi fac o fermă, dar profesorii mei mi-au spus să nu renunț la dans, pentru că am investit foarte mult în mine și e păcat. Și n-am renunțat. Acum sunt foarte mulțumit de viața mea. Nu am avut eșecuri nici în dragoste, nici în plan profesional, pot spune că viața a fost darnică: m-am căsătorit cu cea cu care am avut o frumoasă relație de prietenie vreme de cinci ani, avem copii și nepoți, care ne aduc multe bucurii. Dumnezeu mi-a dat mai mult decât am îndrăznit eu să îmi doresc.

„Eu nici nu am vrut să intru în televiziune, greu m-am lăsat convins, cred că am primit zeci de telefoane până am acceptat să intru în primul proiect“

„De 50 de ani nu m-am oprit din dans“

487 16 7- Care a fost cel mai emoționant moment din carieră?

- Au fost foarte multe, nici nu știu ce să vă povestesc. Tot ce e legat de dans mă umple de bucurie. Eu sunt născut într-un sat cu mare tradiție călușărească, și așa am și învățat să iubesc dansul. Când aveam vreo 6, 7 ani am văzut călușarii dansând și m-am îndrăgostit pe loc de joc. Și nu m-am mai oprit din dans de atunci, de 50 de ani. În 1972 am reprezentat România la un festival european din Iugoslavia, cu o formație din sat. Vă spun sincer că rar se întâmpla ca la un astfel de eveniment să meargă o formație de la sat. Apoi, am reușit să intru în Ansamblul Cununa Carpaților, în condițiile în care erau doar șapte locuri disponibile și 126 de înscriși, iar selecția a fost una foarte riguroasă. Cu dansul am ajuns pe aproape toate continentele, iar în 1978 am făcut parte din delegația oficială a României în Cuba. Am avut atunci ocazia să dau mâna cu Fidel Castro și am participat la un spectacol foarte mare, unde au fost numeroși șefi de state.

„Ca orice om, îmi iubesc copiii. Dar nu credeam vreodată că o să îmi iubesc nepoţii atât de mult“

Add comment


Security code
Refresh