Main menu

header

565 23 1de Andreea Radu

Interpreta de muzică populară Cristina Gheorghiu iubeşte folclorul încă din copilărie şi se poate mândri până în prezent cu o carieră după care tânjesc mulţi artiști aflați la început de drum. Într-un interviu pentru „Taifasuri”, Cristina Gheorghiu ne-a dezvăluit atât parcursul său artistic, dar a vorbit şi despre celelalte pasiuni ale sale: muzica fado, astrologia și apifitoterapia...

„Masa de bucătărie a devenit scena mea”

- De unde dorința de a cânta?! Cine ţi-a îndrumat paşii spre muzică?

565 23 2- M-am născut la sat, în Vadul Moldovei, judeţul Suceava, zona Fălticeni, şi primii zece ani din viaţă mi i-am petrecut acolo. Aşa am început să iubesc folclorul, trăind alături de părinţi, bunici şi străbunici în lumea satului. Aceasta a fost mai mult decât suficient să mă modeleze şi să mă facă să mă confund cu spiritualitatea rurală a zonei. După doar alţi patru-cinci ani, perioada în care am absolvit şcoala generală la Suceava şi fusesem deja admisă la liceul pedagogic, am început să culeg folclorul în mod organizat, cu sprijinul familiei, mai cu seamă al mamei (care era cadru didactic), şi, în clasa a IX-a, am făcut prima lucrare documentată pentru o sesiune de comunicări ştiinţifice, cu care am şi obţinut un premiu despre obiceiul nunţii, aşa cum se păstra în comuna mea de obârşie. Despre primul cântec popular învăţat vă pot spune că aveam 2 ani şi jumătate când, împreună cu mama, am fost într-o vizită la Manoleasa, în judeţul Botoşani, unde tatăl meu lucra cu echipele de muncitori la construirea şoselei din zonă. Acolo, gazda unde locuia tata m-a învățat primul meu cântec popular „Mă mir, mamă, nu ți-i jele”, cântec ce-l regăsiți pe discul „Haideți, fetelor, cu mine”. Odată revenită acasă, masa de bucătărie a devenit scena mea, iar eu dădeam reprezentații cu cântecul nou învățat în fața mătușilor mele, cărora întotdeauna le smulgeam lacrimi de emoție, iar asta mă încânta enorm.

- Debutul oficial când a fost?

- Debutul meu oficial ca și solistă de folclor a fost în anul 1987, după câștigarea fazei județene a „Cântării României”, care mi-a adus și colaborarea cu Ansamblul profesionist „Ciprian Porumbescu” din Suceava, chiar în satul meu natal. Despre evoluţia în muzică, trebuie să vă spun că multă vreme nu am crezut că voi face carieră din cântec. Am avut un drum sinuos, m-am pregătit pentru Medicina Veterinară, dar m-am răzgândit în ultimul moment și am dat examen la Psihologie. Un an mai târziu, am intrat la Filologie, secţia română-franceză, la Universitatea din Suceava. Pentru că nu mă regăseam în ceea ce studiam, abia atunci realizând care îmi este vocația, mi-am urmat visul, iar în 1993 am venit la București, unde am dat examen de admitere la Teatru muzical, am intrat a doua și am absolvit facultatea în 1998.

Atrasă și de colecția Anton Pann - muzica târgurilor de altădată

- Care sunt momentele ce ți-au marcat cariera?

- Cariera mi-a fost marcată de două instituții artistice profesioniste: Ansamblul „Ciprian Porumbescu” din Suceava pentru primii șase ani din cariera mea artistic, după care a urmat Ansamblul „Ciocârlia” din București, a cărui colaboratoare am fost între 1995 şi 2000, iar de la finele anului 2000, în urma unui examen, am devenit angajată, funcție pe care mă aflu și la ora actuală. Desigur, completarea culturii mele profesionale a fost puternic influențată de studiile artistice superioare pe care le-am urmat. Dintre festivalurile importante la care am participat amintesc „Cerbul de Aur”, „Mamaia”, „Maria Tănase”, „Ioana Radu”, „Crizantema de Aur” - Ediția Jubiliară 2007, festivaluri internaționale în Serbia, Polonia, Grecia, Cipru, Italia, China etc.

- Culegeri de folclor ai făcut? Ce ai ales să cânți?

- Tot timpul am știut că folclorul este esența spirituală a neamului nostru, pentru că face parte din noi, pentru că ne identificăm cu el, pentru că ne e la îndemână, pentru că ne reprezintă, pentru că e ceea ce a filtrat nația aceasta în milenii. Eu chiar m-am îndreptat către valoroasele noastre culegeri de folclor: Alexandru Voevidcă, Gavriil Gălinescu, Grigore Macovei, Constantin Arvinte și, da, muzica la care voiam să ajung și despre care voiam să vă vorbesc, muzica din colecția Anton Pann, care este un folclor urban, muzica târgurilor din perioada influenței otomane.

Din întâmplare... la restaurant cu Dulce Pontes

565 23 3- Pe lângă folclor cochetezi și cu muzica fado. Cum s-a întâmplat?

- În 2007, când oraşul Sibiu a fost Capitală Culturală Europeană, doamna Elise Stan (n.r. - producător TVR și specialist în folclor) a avut o idee genială de a oferi fiecărui interpret câte o zonă europeană. Eu am reprezentat Portugalia și am ales o melodie fado. Deşi mi-a atras atenţia Amalia Rodriguez, am ales să cânt de la artista Missia. Am studiat mult şi consider că am avut cea mai bună evoluţie. De atunci acest gen muzical mi s-a lipit de suflet şi am fost aproape de muzica fado, deşi nu am renunţat niciodată la folclor.

- Ai cunoscut-o şi pe Dulce Pontes... Cum a fost întâlnirea?

- A fost o surpriză delicioasă. După participarea la concertul ei de la sfârşitul anului trecut de la Sala Palatului, împreună cu prietena mea am decis să prelungim reverberaţiile şi să mai discutăm la o cafea, iar, la un moment dat, în acelaşi restaurant a intrat un grup de persoane împreună cu Dulce Pontes. Totul a fost pur și simplu întâmplător... Am rugat ospătarul să-i explice cine sunt, am vrut să facem cunoştinţă. A fost amabilă, caldă, firească, fără ifose şi o artistă desăvârşită.

„Am șase albume lansate și un repertoriu de aproximativ 700 de piese din toate genurile muzicale: de la romanțe și muzică de petrecere până la muzică ușoară românească și internațională“

„Citesc mult despre proprietăţile plantelor“

- Ce alte pasiuni mai ai? De cuarând ai început un curs de astrologie…

- Am anumite curiozităţi şi unele sunt legate de astrologie, dar am vrut să ştiu mai mult despre istoria astrologiei care a fost precursoarea astronomiei. Sunt născută în perioada comunistă și nu am avut acces la aceste informații... Şi pentru că am găsit un curs de istoria astrologiei, m-am înscris și am aflat multe lucruri interesante despre asta. Se dezbat aspecte atât despre istorie, cât şi despre cum se realizează astrogramele.

- Apifitoterapia… e un trend general sau e altă poveste în viața ta?!

- De mică am fost preocupată de sănătate şi de modalităţi blânde de tratament. Când am dat la liceu am vrut să merg la cel sanitar, unde era concurenţă mare, dar mama, care lucra în învăţământ, m-a înscris la pedagogie. Am rămas cu această preocupare pentru sănătate, citesc foarte mult despre proprietăţile plantelor, ale produselor apicole şi ale altor terapii naturiste şi mai am credinţa că Dumnezeu ne-a dat prin natură remedii pentru orice afecţiune, numai că noi ne-am îndepărtat foarte mult de ea şi am pierdut noţiunile despre darurile pe care ni le oferă natura.

- Spune-ne un remediu pe care îl foloseşti...

- Pentru păr folosesc ulei de măsline presat la rece, gălbenuş, preferabil de ţară, una-două linguriţe cu miere, uneori mai adaug şi o linguriţă cu bicarbonat sau cu ulei de cocos. Folosesc șampon natural pe bază de plante și uneori îmi mai limpezesc părul cu oţet de mere bio. E reţeta pe care am găsit-o singură pentru a scăpa de mătreaţă.

Add comment


Security code
Refresh