Main menu

header

578 18 1de Andrei Dicu

Nu este o glumă. Maladii dispărute de peste 30-40 de ani ar putea face, din nou, ravagii în Europa din pricina încălzirii globale. Chiar dacă aceste boli teribile mai pot fi întâlnite doar la Tropice şi doar accidental în alte zone, există posibilitatea ca ele să apară curând în Bazinul Mediteranean, iar informaţia nu este „secretă”, ci a fost recunoscută de reprezentanţii Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

Ţânţarii, tăunii şi căpuşele, adevărate bombe ecologice

Deşi în ultimii zeci de ani vaccinarea populaţiei se face obligatoriu, în Europa şi inclusiv în România există cazuri de oameni care suferă din pricina unor boli provenite din import şi aduse de ţânţari. Cele mai importante sunt febra Dengue, Chikungunya, malaria şi febra West Nile. Apoi, există alte boli provocate de muştele flebotome (celebrii tăuni), precum leishmanioza şi căpuşele (boala Lyme, encefalita de căpuşe, febra hemoragică). Impactul este important, deoarece observăm o creştere a acestor cazuri în ultimii ani, iar fenomenul este cauzat de încălzirea globală şi de schimbările climatice. Altfel spus, găsim o serie de vectori distructivi, cu care nu ne-am întâlnit în ultimii ani. Spre exemplu, în România au apărut specii de ţânţari inexistenţi până de curând, iar în Italia, Chikungunya a fost redescoperită după ce dispăruse de 30-40 de ani. Acesta a fost un prim semnal că respectivii vectori migrează din pricina încălzirii globale. De altfel, este recunoscut faptul că bolile transmise prin vectori constituie o problemă de sănătate publică la nivel global, reprezentând aproximativ 17% din patologia infecţioasă.

Peste 1 milion de decese înregistrate anual

578 18 2Reprezentantul OMS (Organizaţia Mondială a Sănătăţii) la Bucureşti, Victor Olsavsky, a precizat că „afecţiuni cu grad ridicat de risc, întâlnite la Tropice, au apărut în ultimii ani mai sus, spre paralela 45. În România, malaria era endemică, dar acum nu mai există, în schimb, mai găsim această boală pe aceeaşi latitudine în Asia Centrală”. La nivel mondial, există peste un miliard de cazuri de malarie, febră Dengue, boala Lyme şi febră galbenă, boli transmise de muşte, căpuşe, ţânţari şi de alţi vectori. În ciuda faptului că aceste afecţiuni pot fi prevenite şi tratate cu succes, anual ele sunt răspunzătoare de mai mult de un milion de decese. De asemenea, potrivit informaţiilor trimise de forurile internaţionale Societăţii Române de Microbiologie şi Institutului Cantacuzino, concluziile OMS la nivel global arată că peste 600.000 de persoane mor în fiecare an din pricina malariei, în timp ce boala Chagas, Leishmanioza şi schistosomiaza afectează câteva milioane de oameni.

Deşertificări în Oltenia şi în Banat

Agenţia Mondială de Mediu a încercat, recent, să arate cum va fi afectată România de încălzirea globală, de topirea gheţarilor şi de creşterea nivelului mărilor şi al oceanelor. Scenariile au arătat că ţara noastră se va confrunta în câteva zeci de ani cu deşertificări, teritorii înghiţite de ape, fenomene meteo extreme şi cu dispariţia unor specii de animale şi de plante. Nivelul Mării Negre ar putea creşte alarmant, Delta Dunării ar putea fi inundată total, iar oraşe precum Galaţi, Tulcea, Brăila şi Sulina ar urma să fie „udate” parţial, ca de altfel şi zona de litoral. Impactul deşertificării ar putea fi puternic în partea de vest a Olteniei şi în partea de sud-est a Banatului, unde fenomenul deja a apărut. Vestea bună este că aceste consecinţe grave ar putea fi resimţite abia după anul 2100. Totuşi, la Malul Mării Negre, situaţia este dramatică. Algele se dezvoltă excesiv, apar mutaţii genetice, iar schimbările bruşte de temperatură ar putea ucide milioane de peşti. La munte, coloniile de marmote şi caprele negre se împuţinează pe zi ce trece, iar pădurile de molizi şi de brazi se usucă pe hectare întregi. Greul va veni însă curând, când efectele industrializării şi ale defrişărilor masive vor fi şi mai acut resimţite.

Un... closet pentru liniştea noastră

Soluţiile pentru combaterea acestor pericole sunt tot mai halucinante. O echipă de ecologi indieni a prezentat recent o teză potrivit căreia un sistem necostisitor de reciclare a deşeurilor umane ar putea transforma urina şi materiile fecale, provenite de la peste 2,6 miliarde de indivizi, în biocombustibil şi în îngrăşăminte. Bindeshwar Pathak, fondatorul organizaţiei ecologiste Sulabh, a declarat că grupul pe care îl conduce a promovat sistemul de reciclare, cu prilejul celei de-a 8-a ediţii a „Summitului Mondial al Toaletelor”, desfăşurat la New Dehli, în toamna anului trecut. Poate zâmbiţi, dar omul chiar a vorbit serios. „Este vorba despre un closet care descompune materiile fecale şi le transformă într-un biocombustibil care poate fi ars şi folosit pentru gătirea alimentelor şi pentru producerea de electricitate, în timp ce urina este convertită în îngrăşământ”, a spus Pathak, iar sistemul este folosit deja la Kabul, în Afganistan...

Companiile de asigurare pregătesc majorarea tarifelor

Ca de obicei, cineva are de câştigat şi din urma acestor dezastre. Din cauza calamităţilor naturale care se produc extrem de frecvent şi a revenirii în prim-plan a unor boli pe care umanitatea le credea uitate, companiile de asigurări vor să majoreze tarifele la poliţele de asigurare. Rapoartele ONU indică faptul că, în viitorul apropiat, catastrofele naturale vor fi tot mai frecvente, şi încălzirea globală o va lua razna. Numai în cazul Uraganului Kyrill, sumele plătite de companiile de asigurare au fost estimate la 8 miliarde de euro. „Până acum, tarifele de asigurare erau calculate pe baza analizei datelor din trecut, însă acum vom fi nevoiţi să luăm în calcul, la stabilirea preţului asigurărilor, şi proiectele privind evoluţiile climatice”, au declarat reprezentanţii unor companii prestigioase de asigurări.

Bolile transmise de insecte reprezintă 17% din patologia infecţioasă la nivel mondial

Victor Olsavsky: „Virusul West Nile şi boala Lyme apar inclusiv în România!“

578 18 3Referindu-se la situaţia din România, care nu pare alarmantă, cel puţin pe termen foarte scurt dacă privim rapoartele oficiale, Victor Olsavsky a completat: „Ţineţi garda sus. Există schimbări climatice care pot afecta atât ciclul de viaţă al vectorilor, cât şi răspândirea lor. Malaria, febra Dengue şi febra galbenă reprezintă cazuri exportate în UE, însă problemele medicale precum infecţia cu virusul West Nile, febra Chikungunya şi boala Lyme apar mereu pe continent, inclusiv în ţara dumneavoastră şi în ţările vecine”. Totuşi, potrivit specialiştilor, România nu se află într-o zonă geografică în care incidenţa afecţiunilor transmise de insectele care migrează din pricina încălzirii globale să fie foarte ridicată în prezent. Cu toate acestea, modificările climatice din ultimii ani, transporturile, turismul internaţional şi, mai nou, fluxul de refugiaţi, unii dintre ei deja infectaţi, favorizează apariţia acestor afecţiuni în zone în care, până acum, nu erau raportate astfel de cazuri.

Add comment


Security code
Refresh