Main menu

header

ATENTIE ! Acest site foloseste cookies.

Sunte de acord cu cele prezentate. Learn more

I understand

Conform Regulamentului European 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date, Taifasuri Media SRL, are obligația de a prelucra date cu caracter personal în conformitate cu principiile de prelucrare și în condiții de securitate tehnică și numai pentru scopurile specificate în Prelucrarea datelor.

579 2 2de Silviu Ghering

Unul dintre marii scriitori ai secolului al XX-lea, Paul Thomas Mann, s-a născut la 6 iunie 1875, la Lübeck, fiul lui Thomas Heinrich Mann, bogat negustor de grâne și senator, și al Juliei Mann, descendenta unui german și a unei brazilience. Fratele mai mic al romancierului și dramaturgului Heinrich Mann și-a făcut studiile la München, unde a trăit și a scris o lungă perioadă, între 1891 și 1933. A început cariera literară printr-o colaborare la periodicul satiric „Simplicissimus”. Debutează în 1898 cu volumul de nuvele „Micul domn Friedmann”, pentru ca, în 1901, să publice romanul „Casa Buddenbrook”, cu care a obținut un imens succes de public și de critică. În 1905 se căsătorește cu Katia Pringsheim, fiica unui profesor universitar, cu care va avea şase copii, dintre care patru vor deveni, la rândul lor, scriitori. În 1919 este ales „Doctor Honoris Causa” al Universității din Bonn, iar în 1926 devine membru al Academiei prusace de literatură. În 1929 este distins cu Premiul Nobel pentru literatură „...în principal pentru marele roman «Casa Buddenbrook», care, de-a lungul anilor, a fost întâmpinat cu o constant sporită apreciere ca o operă clasică a literaturii contemporane”, după cum „suna” motivația juriului Nobel. Venirea la putere a lui Hitler, în 1933, îl determină să ia calea exilului. În același an, regimul nazist îi retrage toate distincțiile și îi confiscă toate bunurile, iar în 1936 îi este retrasă cetățenia germană. Între anii 1934 și 1938 locuiește în Elveția, la Küsnacht, unde publică revista „Măsură și valoare”, în care militează „pentru cultura germană liberă”. În 1938 emigrează cu toată familia în SUA, primind în 1944 cetățenia americană. Revine în Germania în 1949, pentru o serie de conferințe despre Goethe, dar se stabilește, în 1952, în Elveția, lângă Zürich. A murit la 12 august 1955, ca urmare a unei ateroscleroze. În urma sa au rămas opt romane (cel mai cunoscute: „Casa Buddenbrook”, „Muntele vrăjit”, „Doctor Faust”), peste 30 de povestiri (celebre sunt „Tonio Kröger”, „Moarte la Veneția”, „Mario și vrăjitorul”, „Capetele schimbate” și „Legea”), o dramă epică (tetralogia „Iosif și frații săi”), numeroase eseuri, un amplu jurnal și o stufoasă corespondență cu marile personalități ale vremii.

Add comment


Security code
Refresh