Main menu

header

ATENTIE ! Acest site foloseste cookies.

Sunte de acord cu cele prezentate. Learn more

I understand

Conform Regulamentului European 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date, Taifasuri Media SRL, are obligația de a prelucra date cu caracter personal în conformitate cu principiile de prelucrare și în condiții de securitate tehnică și numai pentru scopurile specificate în Prelucrarea datelor.

600 25 1de Andrei Dicu

Dacă v-am spune că industrializarea ucide, aţi răspunde sec: „E un şablon!” Ei bine, există cazuri „practice” şi oameni care au fost omorâţi pentru credinţa în protejarea pădurilor. Cazul lui Edwin Chota, care a fost asasinat în pădurea pentru care lupta s-o protejeze, stă mărturie. Moartea sa şi a altora, care uită preţul pe care trebuie să-l plătească în lupta lor pentru o idee, ne invită la reflecţie.

Asasinarea lui Edwin Chota a făcut valuri

600 25 2Edwin Chota a fost un activist peruan care a apelat la Guvernul ţării sale pentru ajutor după ce primise ameninţări cu moartea de la tăietorii ilegali de lemn, care defrişaseră zona din jurul satului său, din adâncul pădurii amazoniene. Deşi (se spune, dar nu există alte dovezi clare) primise asigurări din partea autorităţilor statului Peru, Chota şi alţi trei membri de bază ai comunităţii Asheninka (ai cărei membri se ocupă cu prezervarea pădurilor virgine şi adoptă un stil de viaţă naturist, dus la extrem) au fost prinşi în ambuscadă şi împuşcaţi în timpul drumului lor prin pădure către alţi activişti de mediu din Brazilia. Soţia lui Chota a trebuit să călătorească şase zile de-a lungul unor râuri, către capitala regiunii, pentru a raporta crima. Moartea lui Chota a fost imediat preluată ca mesaj protestatar de mai multe organizaţii de gen, care au reamintit opiniei publice preţul pe care îl plătesc activiştii de mediu în unele dintre cele mai îndepărtate zone, pentru a-şi apăra comunităţile de exploatare şi de industrializare. „Cererea globală de resurse naturale este în creştere, iar populaţiile indigene sunt protejate prea puţin de cei care vin şi le distrug pământul, pădurile şi râurile. Băştinaşii sunt ucişi cu bestialitate, într-un număr din ce în ce mai mare, uneori cu complicitatea autorităţilor guvernamentale”, a declarat celebrul fotomodel Gisele Bundchen, o cunoscută activistă de mediu.

80% din comerţul cu lemn din Peru este ilegal

600 25 3Peru este doar un exemplu. Potrivit unui raport recent al grupului de activişti Global Witness, Peru este pe locul 4 în lume raportat la numărul de omoruri în rândul activiştilor de mediu, după Brazilia, Honduras şi Filipine, având 61 de activişti ucişi în perioada 2002-2015. Mai mult de jumătate din suprafaţa ţării este acoperită de pădurea ecuatorială, însă copacii sunt tăiaţi cu o viteză uluitoare, pentru a satisface lăcomia internaţională pentru lemn şi pentru alte produse lemnoase. Deşi Banca Mondială estimează că 80% din comerţul cu lemn din Peru este ilegal, autorităţile au adoptat o legislaţie care permite investitorilor să demareze mult mai uşor defrişări, proiecte agricole sau de minerit. Apelurile, care cer Guvernului să recunoască dreptul legal al populaţiei indigene asupra terenurilor deţinute şi folosite de oamenii de rând, au fost mulţi ani ignorate.

Doar zece criminali aduşi în faţa justiţiei

Din nefericire, acest fenomen nu se regăseşte doar în Peru. Potrivit Global Witness, din 2002 până anul trecut, peste 900 de oameni din 35 de ţări au murit încercând să protejeze mediul înconjurător sau luptând pentru drepturile lor asupra terenurilor ancestrale. Numărul morţilor a crescut alarmant în ultimii ani. La nivel mondial, doi activişti de mediu sunt ucişi în fiecare săptămână. Luând în considerare că nu toate aceste decese ajung să fie raportate forţelor de ordine, numărul real ar putea fi chiar mai mare. Dintre toate aceste crime, în numai zece cazuri făptaşii au fost aduşi în faţa justiţiei. Decesele activiştilor de mediu, precum Chota, nu sunt cauzate de anumite dispute ciudate în locuri sălbatice şi îndepărtate. Ele reprezintă consecinţa directă a cererii neînduplecate a lumii vestice pentru produse ca lemnul, uleiul de palmier, cauciucul, gazele naturale şi carnea de vită, dar şi a proastei reglementări a pieţelor care oferă aceste produse. Lemnul unui singur cedru tropical se vinde cu 9.000 de dolari în SUA... Un copac de mahon poate valora şi 11.000 de dolari... Acestea sunt sume pentru care, în anumite zone rurale foarte sărace, unii oameni ar fi dispuşi să ucidă.

300 de milioane de dolari din partea Norvegiei i-au făcut să schimbe „macazul”

Pentru că vorbeam despre povestea lui Edwin Chota, statul Peru şi-a luat, de curând, angajamentul că-şi va proteja pădurile, care acoperă 60% din suprafaţa ţării şi care sunt printre cele mai mari şi mai bine prezervate din lume. Activităţile agricole şi cele legate de industria lemnului generează în jur de 50% dintre emisiile de gaze cu efect de seră ale ţării. La câteva săptămâni de la moartea lui Chota, Guvernul peruan a semnat un acord cu Norvegia, prin care va primi 300 de milioane de dolari în următorii şase ani dacă nivelul defrişărilor va fi redus. Însă, reglementările permisive, proasta impunere a legilor, corupţia şi drepturile slabe asupra terenurilor pe care le deţin cei 300.000 de indigeni permit ca oamenii să fie ameninţaţi să încurce iniţiativele pozitive care apar. Dreptul populaţiilor indigene de proprietate asupra terenurilor ar fi cea mai eficientă metodă pentru reducerea semnificativă a defrişărilor, însă Guvernul din Peru are deja cereri pentru 20 de milioane de hectare pe care nu le procesează.

„Sperietoarea” ONU i-a făcut să recunoască...

În luna martie a acestui an, Peru a găzduit o conferinţă importantă a ONU privind schimbările climatice, iar eforturile de protejare a pădurilor Globului au fost în centrul atenţiei, deşi cei care stau, la propriu, în faţa defrişărilor ilegale sunt, în continuare, ucişi. Guvernul peruan a recunoscut situaţia vulnerabilă în care se află protectorii mediului şi a aprobat cererile indigenilor referitoare la drepturile asupra pământurilor. Asta înseamnă că eforturile făcute împotriva defrişărilor ilegale şi a corupţiei să fie sporite, ca managementul forestier să fie îmbunătăţit, potrivit unui acord comercial între SUA şi Peru, iar legile învechite, care slăbesc protecţia mediului, să fie abrogate. Dacă nu va fi aşa, finalul e simplu de intuit: încă sute de morţi pe baricadele protecţiei mediului...

„Băştinaşii sunt ucişi cu bestialitate, cu complicitatea autorităţilor guvernamentale“ (Gisele Bundchen)

Lemnul unui singur cedru tropical se vinde cu 9.000 de dolari în SUA, iar un copac de mahon poate valora chiar şi 11.000 de dolari

Billy Kite: „Există o legătură între corporaţii şi interesele de stat“

„How Many More?” („Câţi vor mai fi ucişi”, în traducere liberă) este titlul unui raport recent, lansat de organizația Global Witness, care arată că, anul trecut, și-au pierdut viața 116 activiști de mediu care se opuneau mineritului, a tăierilor ilegale de copaci sau a acaparărilor de terenuri. „În Honduras și în alte colțuri ale lumii, apărătorii mediului sunt împușcați în miezul zilei, sunt răpiți, amenințați sau judecați ca teroriști pentru că se opun așa-zisei dezvoltări. Adevărații autori ai acestor crime (există o legătură strânsă între corporații și interesele de stat) scapă nepedepsiți. E nevoie urgentă de măsuri pentru a-i proteja pe cetățeni și pentru a-i trage la răspundere pe vinovați”, a declarat Billy Kyte, de la Global Witness, citat de „The Independent”. De aceea, organizația le-a cerut guvernelor și organizațiilor internaționale să investigheze agresiunile împotriva activiștilor și să sancționeze abuzurile la adresa drepturilor omului săvârșite în Honduras, şi nu numai.

Add comment


Security code
Refresh