Main menu

header

ATENTIE ! Acest site foloseste cookies.

Sunte de acord cu cele prezentate. Learn more

I understand

Conform Regulamentului European 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date, Taifasuri Media SRL, are obligația de a prelucra date cu caracter personal în conformitate cu principiile de prelucrare și în condiții de securitate tehnică și numai pentru scopurile specificate în Prelucrarea datelor.

627 32 1de Silviu Ghering şi Adrian Barna

Strict arhitectonic, Wall Street este o stradă lungă de opt blocuri, care „taie” New York City de la nord-vest, din Broadway, la sud-est, către South Street, în East River, în districtul financiar Lower Manhattan. Celebră în întreaga lume, este la fel de cunoscută ca Champs Élysées (din Paris), La Rambla (din Barcelona), sau Strip (din Las Vegas). De-a lungul timpului, numele ei a devenit o metamorfoză a piețelor financiare din Statele Unite ale Americii în ansamblu, o „industrie” a serviciilor financiare americane, chiar dacă firmele implicate nu sunt situate fizic acolo, dar sunt prezente prin „interesele” lor financiare. Cu o influență imensă asupra tuturor piețelor financiare din lume, Wall Street este în dese rânduri asociată cu bogăția și cu ambițiile care caracterizează America. Ancorat de Wall Street, New York City este considerat atât orașul cel mai puternic din punct de vedere economic, cât și cel mai important centru financiar al lumii. Cele mai mari burse de valori pe capitalizarea bursieră totală, Bursa de Valori și NASDAQ, sunt acolo.

Zidul de la care vine numele

627 32 2Locul pe care se ridică acum New York City a fost descoperit de Giovanni de Verrazzano, un explorator italian în seviciul coroanei franceze, care l-a denumit Nouvelle Angoulême („Noul Angoulême”). Instalarea europeană a început odată cu înființarea unei așezări olandeze, în 1614, New Amsterdam („Noul Amsterdam”), care se ocupa cu comerțul de blănuri, situată în sudul Manhattanului. „Directorul-general colonial” (denumire oficială!), olandezul Peter Minuit, a cumpărat Insula Manhattan în 1626, oferind nativilor lenapi (indieni delaware) 60 de guldeni (moneda națională folosită în Țările de Jos din 1279 până la 28 ianuarie 2002, când a fost înlocuită de euro!). Și a ridicat un gard din uluci de lemn, pentru a delimita hotarul de nord al noii colonii. Odată cu trecerea timpului și apariția tot mai multor tensiuni sociale, gardul s-a transfiormat într-un zid mai impunător, pentru a apăra colonia atât de atacurile britanicilor, cât și de ale indienilor delaware care, în număr de peste 6.000, dominau încă zona. În 1664, orașul a fost cucerit de englezi și redenumit New York („Noul York”), după ducele de York și Albany. Până în anul 1700, populația indienilor delaware a scăzut la 200, nu mai constituiau un pericol și britanicii au dărâmat zidul, pe locul căruia a fost „trasă” o nouă stradă, numită Wall Street - „Strada zidului”.

La 17 mai 1792 s-a născut „strămoașa”

Legenda spune - și mărturiile scrise confirmă - că în anii de după Războiul de Independență (1775-1783), negustorii și speculanții se adunau sub un „buttonwood tree” (sicomor - arbore exotic gigant cu lemn tare și cu fructe comestibile, asemănătoare cu smochinele), care se găsea pe Wall Street. În ziua de 17 mai 1792, 24 dintre cei mai puternici comercianți ai New York-ului s-au întâlnit în secret pentru a discuta modalitățile prin care ar putea să pună în ordine piața titlurilor tranzacționate. Au fondat „The Buttonwood Association” și, două luni mai târziu, au semnat „Buttonwood Agreement”, un document prin care stabileau să nu tranzacționeze titluri de valoare decât între ei, să fixeze prețuri pentru titluri și să nu participe la alte licitații de titluri. Era prima acțiune a „asociației” care avea să devină în 1795 Bursa de Valori New York („New York Stock Exchange”), al cărei sediu se află, iată, de secole, pe Wall Street. Hotărârea venea ca un răspuns la activitatea primei burse de valori din America, fondată cu doi ani mai înainte, în 1790, la Philadelphia. La New York, grupul celor 24 a închiriat o cameră pe Wall Street, la numărul 40, și în fiecare dimineață președintele „bursei”, Anthony Stockhol, citea acțiunile care urmau să fie tranzacționate. „Bursa” era o organizație exclusivistă, membrii care doreau să adere erau votați de membrii existenți. În 1817, un loc costa 25 de dolari, în 1827 crescuse până la 100 de dolari, iar în 1848 prețul ajunsese la 400 de dolari.

Clădirea Bursei este monument istoric

627 32 3Astfel, la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, Wall Street deja devenise locul unde orice firmă financiară respectabilă trebuia să își aibă sediul. Așa că au fost construite multe clădiri care au început să formeze un cartier separat, identificat cu numele străzii, Wall Street. Mari afaceriști, ca J.P. Morgan sau John D. Rockefeller, și-au ridicat acolo sedii pentru companiile lor și au contribuit astfel la consolidarea statutului Wall Street drept centru financiar al orașului New York și apoi al întregii Americi. Clădirea în stil neoclasic a Bursei de Valori New York, de la numărul 18, de pe Wall Street, la intersecția cu Exchange Place, a fost desemnată clădire istorică („National Historic Landmark”) în 1978.

Capitalizează 55 de trilioane de dolari!

Bursa de Valori New York (foarte adesea desemnată de acronimul „NYSE” sau denumită afectiv „Big Board”) a fost fondată în 1795 și este activă în actuala formulă începând cu 1817. NYSE este întâia bursă de valori a lumii judecând în termeni de capitalizare de piață în dolari americani. Cu cele 5.764 de companii pe care le acoperă acum („listed securities”), NYSE este pe locul 1 din toate bursele lumii. Volumul său de acțiuni a fost depășit doar de o altă bursă de pe Wall Street, NASDAQ, în timpul anilor 1990. New York Stock Exchange are o capitalizare globală de piață de aproximativ 55 de trilioane de dolari, conform unei estimări din 31 decembrie 2016.

Cum ajungeți pe Wall Street? Strict turistic, nu cu firma listată la bursă! Luați metroul din orice stație de pe liniile 2, 3, 4, 5 și coborâți la stația, evident, Wall Street. Cu taxiul, cereți șoferului să vă ducă în Lower Manhattan

Sfârşitul epocii de 203 ani a tranzacţionărilor pe hârtie

În 1995, calculatoarele au încheiat 203 ani de tranzacționări pe hârtie. Procesul de licitație a fost automatizat în 1995, prin utilizarea calculatoarelor fără fir („HHC”). Sistemul a permis comercianților să primească și să execute ordinele în format electronic, prin transmisie wireless. La 25 septembrie 1995, NYSE - membru Michael Einersen, care a proiectat și a dezvoltat acest sistem, executând 1.000 de acțiuni la „IBM” prin acest „HHC” - încheie un proces de 203 ani al tranzacțiilor pe hârtie și s-a inaugurat o epocă de tranzacționare automatizată. De la 24 ianuarie 2007, toate stocurile NYSE pot fi comercializate electronic (cu excepția unor stocuri mici, de foarte mare preț). Clienții pot trimite acum comenzi pentru executare imediată electronic, sau ordine în piață. În primele trei luni ale anului 2007, 82% din volumul total era deja efectuat pe cale electronică.

Taurul din Bowling Green

627 32 4Unul dintre simbolurile cele mai recunoscute ale cartierului financiar din New York este statuia taurului, acesta reprezentând „bull market”, o piață în continuă creștere. Inspirat de prăbușirea bursei din 1987, sculptorul Arturo Di Modica a creat statuia taurului de peste 3.000 de kilograme ca pe un simbol al optimismului. A amplasat-o în 1989 în fața clădirii Bursei din New York, fără autorizație. Poliția a îndepărtat statuia, dar la cererea unanimă a opiniei publice, taurul a fost reamplasat în Bowling Green, o mică piață din apropiere de Wall Street, și a devenit rapid una dintre atracțiile cele mai populare din Lower Manhattan.

Add comment


Security code
Refresh