Main menu

header

ATENTIE ! Acest site foloseste cookies.

Sunte de acord cu cele prezentate. Learn more

I understand

Conform Regulamentului European 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date, Taifasuri Media SRL, are obligația de a prelucra date cu caracter personal în conformitate cu principiile de prelucrare și în condiții de securitate tehnică și numai pentru scopurile specificate în Prelucrarea datelor.

627 2 2de Silviu Ghering

Pierre Curie s-a născut la 15 mai 1859, la Paris, al doilea fiu al lui Eugene Curie, doctor și cercetător. Fire visătoare și independentă, dar studioasă, nu a mers la școală, de instruirea sa ocupându-se tatăl său și un profesor particular. Încă de mic încerca să găsească explicație tuturor fenomenelor cu care se întâlnea zilnic. La 16 ani își lua Bacalaureatul, iar la 18 ani, licența în științe. La numai 19 ani era preparator la faimoasa Universitate Sorbona. Cu traiul asigurat, s-a putut dedica astfel cercetării științifice. A studiat împreună cu fratele său, Paul Jaques, cristalele, descoperind piezoelectricitatea (polarizarea electrică a unui cristal în urma unei deformări mecanice). În 1882 era numit șef de lucrări la Școala de Fizică și Chimie din Paris. Și-a luat doctoratul în 1895, cu o teză despre proprietățile magnetice ale corpurilor. În același an, la 25 iulie, s-a căsătorit cu poloneza Marie Salomea Sklodowska, într-o ceremonie modestă, lipsită de fast. La fel de simplă este și luna de miere, pe care cei doi o petrec colindând prin Franța pe biciclete. În septembrie 1897 se năștea prima fetiță a cuplului de savanți, Irene, urmată, în 1904, de a doua fiică, Eve. Marie l-a atras în cercetarea substanțelor care emit radiații. În iulie 1898 au anunțat descoperirea poloniului, iar în decembrie, existența radiului. După această descoperire, cei doi soți și-au împărțit sarcinile. Marie a lucrat la izolarea radiului pur, iar Pierre a studiat efectele fizice ale radiațiilor. În 1903 le-a fost decernat Premiul Nobel pentru fizică. În octombrie 1904, Pierre a devenit titularul unei catedre de fizică creată special pentru el la Sorbona, iar în 1905 era primit în Academia Franceză de Știinţe. A murit la 19 aprilie 1906, într-o intersecție aglomerată, lovit de un atelaj greu, tras de cai. La 13 mai 1906 s-a decis ca postul de la catedra de fizică de la Sorbona creată pentru Pierre să fie încredințat soției sale, Marie Curie. Care a reușit astfel să-și revină după moartea soțului și să-și continue cercetările. Munca sa a fost recompensată cu un nou Premiu Nobel, pentru chimie, în 1911. La fel ca și fiica mai mare, Irene, laureată Nobel tot în chimie, în 1935.

Add comment


Security code
Refresh