Main menu

header

532 3 1de Gabriela Niculescu

Tot mai multe „reţete” de slăbit şi-au dobândit popularitatea, promiţând efecte rapide şi eficiente prin eliminarea totală a carbohidraţilor din alimentaţie, însă medicii specialişti avertizează în legătură cu aceste lipsuri din dieta zilnică şi deci din organism. Totuşi, adevărul rămâne undeva la mijloc, deoarece, pe de o parte, carbohidraţii sunt necesari pentru a asigura organismului energia, indispensabilă mai ales în dietele de slăbire, iar, pe de alta, unii dintre aceştia pot fi adevărate „bombe calorice”, care duc şi la creşterea glicemiei. Doctor Florenţa Creţu (medalion), reprezentant Ropharma, ne explică rolul carbohidraților „buni” și „răi”.

„Rol esenţial în reglarea tranzitului intestinal”

Dincolo de rolul esenţial în diete, carbohidrații au un aport semnificativ şi în menţinerea sănătăţii organismului, tocmai de aceea în selecţia carbohidraţilor incluşi în alimentaţie trebuie să ţineți cont atât de nevoile organismului, cât şi de clasificarea lor. Este important de ştiut că aportul zilnic caloric care să provină din carbohidraţi trebuie să fie de 50%-60%, mai ales pentru că aceştia constituie sursa principală de energie a organismului şi au un rol esenţial în reglarea tranzitului intestinal.

După compoziţia chimică şi modul în care acţionează, carbohidraţii se clasifică în carbohidraţi complecşi, cu asimilare lentă (buni), și simpli, cu asimilare rapidă (răi).

„Cei complecși scad nivelul colesterolului”

Carbohidraţii complecşi sunt cei mai recomandaţi în alimentaţie, deoarece, deşi se descompun mai greu în organism, asigură o cantitate mai mare de energie. Aceştia pot fi regăsiţi cu succes în cereale integrale precum orz, hrişcă sau ovăz, dar şi în fructe şi legume cu un conţinut bogat în amidon: fasole, linte şi mazăre. Acest tip de carbohidraţi sunt asimilaţi mai lent de organism, asigurând un aport energetic constant şi pe o perioadă mai lungă. Mai mult, aceştia sunt şi o sursă importantă de fibre, ajutând la menţinerea greutăţii corporale, la eliminarea toxinelor şi la scăderea nivelului de colesterol.

„Cei simpli cresc glicemia”

532 3 2Prin contrast, carbohidraţii simpli cresc nivelul glicemic şi produc descărcări mari de insulină în organism, iar dacă se află în cantitate prea mare în corp, excesul este convertit în grăsime. Acest lucru duce mai departe şi la creşterea nivelului de colesterol şi de trigliceride în sânge, sporind riscul bolilor cardiovasculare şi diabetului zaharat de tip II. Acest tip de carbohidraţi se găsesc în special în produse rafinate, precum făină albă sau orez decorticat, acestea fiind şi bogate în zaharuri ce favorizează creşterea în greutate.

„Alimentaţia echilibrată previne dereglările metabolice”

Împărţirea carbohidraţilor în categoria buni sau răi rămâne totuşi o abordare simplistă, în special în condiţiile în care necesarul zilnic de carbohidraţi diferă de la o persoană la alta, în funcţie de nivelul de activitate fizică. Astfel, în cazul celor care depun efort fizic mai îndelungat sau au un stil de viaţă mai antrenant, cantitatea de carbohidraţi complecşi necesari este mult mai mare. În medie, necesarul de carbohidraţi al unei persoane este de 5-6 g/kg corp/zi, ceea ce înseamnă aproximativ 350-400 g pe zi pentru o persoană de 70 kg. Menţinerea unei alimentaţii echilibrate, care să răspundă atât nevoilor energetice, cât şi celor nutriţionale, are un rol definitoriu în păstrarea siluetei, dar şi în prevenirea dereglărilor metabolice.

Inulina determină senzaţia de saţietate

Dacă doriţi să rămâneți la o greutate cât mai multă vreme, puteți efectua cure de câte trei luni cu suplimente naturale destinate controlului eficient al greutăţii. Inulina este o fibră solubilă utilă prin senzaţia de saţietate pe care o determină, fără a creşte nivelul de zahăr din sânge sau a mări numărul de calorii. Ea are rolul de a reduce apetitul, menţine senzaţia de saţietate pentru un timp îndelungat, îmbunătăţeşte metabolismul şi are proprietăţi energizante.

Add comment


Security code
Refresh

bp iulie all 30010