Main menu

header

ATENTIE ! Acest site foloseste cookies.

Sunte de acord cu cele prezentate. Learn more

I understand

Conform Regulamentului European 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date, Taifasuri Media SRL, are obligația de a prelucra date cu caracter personal în conformitate cu principiile de prelucrare și în condiții de securitate tehnică și numai pentru scopurile specificate în Prelucrarea datelor.

621 18 1de Silviu Ghering şi Sorin Dumitrescu

O poveste fascinantă, relatată inițial cu lux de amănunte în presa sovietică a vremii și „îngropată” rapid după doar o săptămână, s-a petrecut la începutul lunii septembrie a anului 1969, în satul Rzhavchik, districtul Tisulskago, regiunea Kemerovo, Rusia. O echipă specializată de mineri, în frunte cu Alexander Alexandrovici Masaligina (mort după un an din cauza unui ulcer perforat la stomac, după versiunea oficială...), săpa o galerie nouă în mina de cărbuni de lângă sat pentru a facilita exploatarea filonului din acea zonă. Numai că un eveniment incredibil avea să schimbe viața minerilor pentru totdeauna...

Sicriul cu lichid roz-albăstrui

La aproximativ 70 de metri, minerul Anatoli Karnaukhov (mort, atenție, tot după un an, pe o motocicletă prinsă sub roțile unui camion de armată...) a descoperit o ladă de marmură, surprinzător de măiastru finisată. Era un... sicriu! L-au scos la suprafață. Probabil din cauza căldurii, erau 34 de grade Celsius în acea zi, chitul fosilizat de pe margini s-a înmuiat, și din interior a început să curgă un lichid ciudat, de culoare roz-albăstrui, cu o transparență de cristal. Minerul Ivan Markhov chiar l-a luat pe deget și l-a gustat, era rece și spirtos. Markhov a înnebunit literalmente peste o săptămână și a fost găsit mort, înghețat, în ușa casei sale în februarie următor...

Criogenată? Îmbălsămată? Extraterestră?

Au deschis sicriul și au rămas șocați: înăuntru era o femeie cam la 30 de ani, de o frumusețe rară, cu trăsături extrem de fine, care aduceau cu cele ale femeilor din sud-vestul Europei, din Peninsula Iberică. Și mai ciudat, dacă se poate, era faptul că nu părea moartă, ci mai degrabă că doarme un somn foarte lung și liniștitor! Criogenată? Îmbălsămată? În transă hipnotică? Vrajă? Extraterestră? Mister. Femeia era îmbrăcată într-o rochie de dantelă, transparentă, care ajungea mai jos de genunchi. Mânecile rochiei erau scurte şi brodate cu flori colorate. Nu avea pe ea lenjerie de corp. Mâinile îi erau catifelate, cu unghiile scurte, dar foarte frumos îngrijite! Lângă capul său se afla un obiect negru, având o lungime de 10 centimetri, dreptunghiular, rotunjit la un capăt, ca un... telefon mobil!

A scris Comitetului Central al PCUS și i-au închis gura. La propriu...

Minerii au realizat că au descoperit ceva foarte important și trebuie raportat de urgență la partid. Până să sosească o echipă specializată, minerii au făcut de gardă la sicriu peste zece ore, timp în care locuitorii din Rzhavchik au putut să vadă minunea. Locul a fost împânzit cu militari, pompieri, milițieni. După vreo patru ore, un elicopter militar a adus la sol peste două duzini de „tovarăși” în salopete speciale albe, care au instituit carantină și i-au înregistrat pe toți cei care atinseseră cu mâna sau intraseră cu încălță- mintea în ciudatul lichid roz-albăstrui. A sosit și un laborator medical mobil, și tuturor celor „infestați” li s-au luat probe de sânge și de salivă. Nicio analiză nu a relevat ulterior schimbări ale stării de sănătate avute de oameni anterior misterioasei descoperiri. Victime - directe sau colaterale - au fost cei trei morți amintiți în rândurile de mai sus, plus un sătean, Ilia Șimcenko, din Rzhavchik, care a făcut memorii după memorii despre ciudata întâmplare după ce toată tărășenia a fost „îngropată” de autorități. El a scris chiar o scrisoare Comitetului Central al PCUS, dar un an mai târziu a murit, versiunea oficială fiind insuficienţă cardiacă. Avea 38 de ani și o sănătate fără cusur...

Chiar și cei mai experimentați membri GRU s-au speriat

621 18 2Să revenim însă în septembrie 1969. După ora 17:30 au sosit trupele speciale GRU, au „curățat” locul de curioși, dar și de reprezentanții autorităților locale, au izolat perimetrul, au închis sicriul și l-au ancorat de un elicopter pentru a-l duce la un laborator specializat. Numai că elicopterul, altfel capabil să ridice și să ducă două tancuri de câte zece tone fiecare, nu a reușit să miște sicriul! Specialiștii GRU au decis atunci să scoată tot lichidul din sicriu. Zis și făcut, numai că în acel moment frumoasa femeie cu pielea strălucitoare s-a schimbat brusc! A devenit neagră și și-a pierdut imediat toate trăsăturile fizice. Chiar și cei mai antrenați și mai experimentați membri GRU s-au speriat și au realizat că au de-a face cu un lucru extrem de misterios. În cele din urmă, cadavrul, așa „deteriorat” față de starea inițială, a fost luat, cu tot cu sicriu, și dus la un laborator din Novosibirsk.

 Armata și miliția au potolit indignarea martorilor

Nivelul de civilizaţie a lumii de care a aparținut femeia din sicriu s-a dovedit cu mult mai mult decât orice era cunoscut până la ora respectivă. Natura ţesutului din care era confecționată rochia a dat și ea peste cap teoriile ştiinţifice acceptate până atunci. Pentru că tehnologie pentru producerea unui astfel de material nu fusese inventată de umanitate în urmă cu 800 de milioane de ani! Și asta a fost tot! După această declarație de presă totul a... dispărut! Și femeie, și sicriu, și lichid, și rezultate... Iar indignarea celor care fuseseră martori ai incredibilului eveniment a fost „potolită” când zona satului Rzhavchik a fost înconjurată de soldaţi, iar miliţia a mers din casă în casă, „sfătuind” populaţia să uite totul...

Compoziţia lichidului roz-albăstrui nu a putut fi identificată, lovitură de măciucă pentru comunitatea științifică sovietică a vremii, care se considera cea mai avansată din lume

De cutia de metal cu aspect de telefon mobil, profesorul Ivan Nemețki nu a spus nimic în afara faptului că este în studiu, explicație „digerabilă”, având în vedere că celularele erau încă în 1969 de domeniul viitorului. Nimeni n-a mai amintit apoi despre el...

Analizele care demontează Teoria Evoluţionistă a lui Darwin!

După cinci zile, profesorul doctor în antropologie Ivan Nemețki, de la centrul de cercetări de renume mondial aparținând Universității de Stat din Novosibirsk, filială a Academiei Ruse de Științe, în vârstă de 69 de ani, a dat publicității, într-o conferinţă de presă, rezultatele preliminare ale studiilor de laborator cu privire la femeia din sicriu. Nemețki a spus că această descoperire va schimba radical înţelegerea istoriei și de îndată ce oamenii de ştiinţă sovietici vor publica rezultatele finale de cercetare, acestea vor duce lumea ştiinţifică mondială în stare de şoc. Ceea ce a putut (a avut voie?) să dezvăluie profesorul a fost vârsta de înmormântare a femeii: cel puţin 800 de milioane de ani! Ceea ce respinge teoria lui Darwin despre originea omului, cum că s-ar „trage” din maimuţă!! Pentru că femeia fusese îngropată în... Carbonifer, perioadă a erei paleozoice, cu milioane de ani înainte de... dinozauri!!!

Altă ciudățenie a fost că analiza genetică a corpului femeii a arătat 100% conformitate cu structura omului modern! Adică suntem, mai bine zis eram în 1969, „aceiaşi” ca şi strămoşii noştri din urmă cu 800 de milioane de ani!!