Main menu

header

ATENTIE ! Acest site foloseste cookies.

Sunte de acord cu cele prezentate. Learn more

I understand

Conform Regulamentului European 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date, Taifasuri Media SRL, are obligația de a prelucra date cu caracter personal în conformitate cu principiile de prelucrare și în condiții de securitate tehnică și numai pentru scopurile specificate în Prelucrarea datelor.

629 17 1de Andrei Dicu şi Daniel Alexandrescu

Intelectul duce la rezultate teribile dacă este controlat şi supus. Altfel îţi poate distruge liniştea şi viaţa. Acest scenariu nefericit apare când cineva traversează o experienţă traumatizantă, care îl/o bântuie, uneori chiar pentru tot restul vieţii. Publicaţia „New Scientist” a elaborat un studiu complex, apelând la cazuri grave şi la savanţi, pentru a afla cum putem scăpa de amintirile negative.

Louise, fetiţa violată la... 12 ani

Prestigioasa revistă britanică „New Scientist” a relatat, de curând, cazul unei femei, Louise, care timp de 30 de ani a fost torturată de figura unui bărbat care o violase pe când ea avea numai 12 ani. Distrusă de anxietate şi de amintirea acestui coşmar, Louise abia putea închide ochii, iar când izbutea, visa îngrozitor şi se trezea în spasme. Ulterior, după o singură şedinţă de tratament experimental cu pastile, mintea i s-a liniştit. Ei bine, „New Scientist” a anunţat că Louise este doar unul dintre cazurile indivizilor ajutaţi de tehnicile şi de medicamentele moderne capabile să-i elibereze de amintirile traumatizante. În această categorie nu intră doar victimele abuzurilor, ci și supravieţuitorii atacurilor teroriste, veteranii de război şi oamenii care au scăpat cu viaţă în urma calamităţilor naturale. Tratamentele variază, de la pastile, şedinţe de terapie şi jocuri video până la şocuri electrice. Însă, dincolo de orice, savanţii afirmă că, pe măsură ce vom învăţa mai multe din secretele creierului, rezultatele vor fi tot mai bune.

De la recuperarea datelor „şterse” de Alzheimer, la memoria şoriceilor

Potrivit lui Steve Ramirez, cercetător la Universitatea Harvard, până nu demult, specialiştii erau concentraţi pe înlăturarea durerilor emoţionale ale unor amintiri. Acum, oamenii de ştiinţă pot îndepărta total amintirile sau chiar recuperează din „datele” şterse de maladia Alzheimer. În anul 2000, Karim Nader, neurolog la Universitatea din New York, a venit cu o idee... trăsnită. El a testat dacă extragerea unei amintiri, la fel ca şi consolidarea ei, necesită sinteză proteică. Astfel, a antrenat şoareci să asocieze un anumit sunet cu un şoc electric de mică intensitate, până când animăluţele au învăţat să se teamă de sunetul respectiv. Atunci când Nader le-a injectat cobailor o substanţă care bloca sinteza proteinelor în creier în timp ce rula sunetul, a descoperit că asocierea a fost ştearsă. Şoarecii nu se mai temeau! Nader a fost uluit, pentru că şoarecii au putut să reînveţe mai târziu asocierea şi nu au existat efecte asupra restului memoriei lor. Implicaţia principală a acestei descoperiri este că reaccesarea unei amintiri o face iarăşi instabilă, ca şi când ar fi o informaţie nouă, care abia a pătruns în creier. De aici rezultă că amintirile nu sunt permanente şi că sunt reconstruite de fiecare dată când le invocăm, iar acest proces se numeşte „reconsolidare”, lucru care deschide noi căi de manipulare a memoriei.

Şocuri electrice şi pastile

Mai târziu, în 2013, Marjim Kroes, neurolog la Universitatea din New York, a reuşit să manipuleze amintirile pacienţilor cu depresie severă care urmau terapie electroconvulsivă (ECT). Această terapie a confirmat că poate bloca reconsolidarea amintirilor, că experienţele amintite pot fi uitate şi că efectul nu este limitat doar la teama condiţionată. Se pare însă că nu este neapărat necesară terapia prin şocuri electrice pentru obţinerea acestor rezultate, pentru că Alain Brunet, psiholog la Universitatea „McGill”, din Montreal, lucrează cu supravieţuitorii cutremurelor din Nepal (2015) şi cu victimele atentatelor teroriste de la Paris din acelaşi an. Potrivit „New Scientist”, el le cere subiecţilor să scrie despre cele mai dure aspecte ale traumelor lor la persoana întâi. Apoi le administrează o doză de propranolol la intervale de șapte zile, pe parcursul a șase săptămâni. Cu orice ocazie, ei recitesc ce au scris şi astfel reactivează amintirea traumatizantă cu ajutorul medicamentului. Aproximativ două treimi dintre pacienţi beneficiază de pe urma tratamentului.

Medicament pentru nefericiţii în amor şi arahnofobi

629 17 2Modul în care acţionează propranololul este însă neclar. Unii savanţi cred că interferează în mod direct cu sinteza proteinelor, alţii susţin că beneficiile aduse sunt rezultatul indirect al efectului său calmant asupra simptomelor psihologice ale stresului sau emoţiilor, prin scăderea presiunii arteriale. Important e că funcţionează, şi aici revenim la Louise, cea de la începutul poveştii noastre. După tratamentul cu acest medicament, insomniile ei au dispărut, iar depresia şi nervozitatea au devenit o amintire distantă. Încurajat de succes, Brunet a început recent teste clinice asupra celor care abuzează de substanţe interzise, pentru a suprima amintirile care duc la dependenţă sau cauzează recidivă, şi asupra celor bântuiţi de accidente şi care încearcă să-şi revină din decepţii amoroase. „Chiar fobiile ar putea fi îndepărtate în aceeaşi manieră”, a spus Brunet. Tot acest medicament (existent şi în România) a dat rezultate şi în cazul testelor cu subiecţi arahnofobi, care trebuiau să se confrunte cu o tarantulă. Ei bine, unii au ajuns să atingă sau chiar să ţină păianjenul în mână...

Joc video în spitalele din Anglia şi din Elveţia

Nu doar stimularea electrică şi pastilele sunt soluţii, ci şi jocurile video. Emily Holmes, de la Institutul „Karilinska”, din Stockholm, şi Ella James, de la Consiliul de Cercetare Medicală a Ştiinţelor Cognitive şi a Creierului din Marea Britanie, au cerut unor voluntari să urmărească videoclipuri tulburătoare. După o zi, le-au arătat din nou filmările şi i-au pus să joace „Tetris”, alegând acest joc graţie modului în care solicită creierul din punctul de vedere al procesării vizuale şi spaţiale, pe ideea că ar interfera cu flashback-urile vizuale ale participanţilor şi ar slăbi reconsolidarea amintirilor despre imaginile tulburătoare. Jocul video a fost creat de rusul Alexei Pajitnov în 1985, iar numele său este derivat de la grecescul „tetra”, deoarece piesele sunt formate din patru pătrăţele şi pornește de la ideea de tenis, sportul preferat al creatorului. „Tetris”, care presupune aşezarea pieselor în formele corecte, a declanşat o explozie în Europa, generând o adevărată dependenţă. Strategia a funcţionat, şi jocul a putut reduce amintirile invazive, iar abordarea este acum testată pe subiecţi care au trăit traume reale, ca un mijloc de a preveni consolidarea amintirilor groaznice. În Anglia, metoda a fost introdusă în spitalele de urgenţă, pentru a ajuta victimele accidentelor rutiere, iar în Elveţia, tehnica a fost folosită pentru a sprijini femeile care au avut o sarcină grea.

Steve Ramirez: „Reportofon sau înregistrare video a trecutului?“

Cercetătorul Steve Ramirez este de părere că „ne gândim adesea la memorie ca la un reportofon sau ca la o înregistrare video a trecutului, însă ea are o natură foarte modificabilă. Devine tot mai clar că memoria este de fapt dinamică şi mai uşor de schimbat atunci când îţi aminteşti lucruri. Chiar şi înainte de anul 2000, medicii au avut succes în diluarea amintirilor terorizante ale tulburărilor de stres posttraumatic cu ajutorul terapiilor comportamentale cognitive, asistate de medicamentul numit propranolol, care tratează presiunea arterială ridicată, anxietatea şi migrenele”.

Add comment


Security code
Refresh