Main menu

header

527 23 1de Gabriela Niculescu

Ideea acestui articol i-a venit avocatului Boiana Berchi (medalion), de la McGregor&Partners, în momentul în care fiica sa, în vârstă de aproape 7 ani, a întrebat-o: „Care a fost prima lege din lume, mami?” Pentru prima dată, după 20 de ani de practică în domeniul reglementărilor legale, și-a pus aceeaşi întrebare. O altă întrebare filosofică ce a urmat a fost: ce sens are o lege, de ce este creată? Legea are un motiv social, dar, de fapt, ea trebuie să desăvârşească umanitatea, societatea. Prima lege în istoria umanităţii avea ca scop menţinerea omului pe calea desăvârşirii. Porunca divină dată omului din pomul cunoştinţei binelui şi răului, „să nu mănânci”, însemna că ascultarea de Dumnezeu îl desăvârşea pe acesta. Apoi, Dumnezeu, în infinita Sa iubire faţă de om, a încercat să încetinească procesul degradării morale a lumii cu ajutorul Legii lui Moise, cunoscută de noi sub forma Celor 10 Porunci.

Ioan 3:4. Oricine face păcat, face şi fărădelege; şi păcatul este fărădelege

Dar cât de actuale sunt aceste porunci în zilele noastre? Ce noţiuni mari sunt la baza lor şi cum se regăsesc acestea în legislaţia actuală, căreia i se supun toţi cetăţenii din România? Dincolo de credinţa religioasă a fiecăruia, există o corespondenţă între cele 10 porunci menţionate în Biblie şi în legislaţia actuală, ceea ce reflectă stabilitatea regulilor de la baza societăţii din cele mai vechi timpuri până în prezent. Am descoperit că fiecare dintre cele zece porunci date prin Moise oamenilor au o reflecţie mai mare sau mai mică în foarte multe reglementări juridice chiar din legislaţia noastră actuală, a secolului al XXI-lea.

Adoptarea unei religii

1 „Eu sunt Domnul Dumnezeul Tău; să nu ai alți dumnezei afară de Mine” se poate regăsi în recunoașterea libertății religioase a tuturor cultelor prin Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor.

Idolii religioși

2 „Să nu-ți faci chip cioplit, nici altă asemănare, nici să te închini lor” îi învață pe creștini că nu trebuie să venereze idoli, adică obiecte create de om sau de alte făpturi, pe care să le socotească înzestrate cu puteri supranaturale. Prin această poruncă se interzice idolatria, atât de răspândită pe vremea când Dumnezeu a dat poporului evreu cele 10 porunci, iar Legea nr. 103/1992 privind dreptul exclusiv al cultelor religioase pentru producerea obiectelor de cult stabilește că Biserica Ortodoxă Română şi celelalte culte religioase au, în exclusivitate, dreptul de producere şi de valorificare a obiectelor şi veştmintelor de cult, precum şi de tipărire a cărţilor de cult, a celor teologice sau cu conţinut bisericesc, necesare practicării cultului.

Asumarea deplină a credinței sau lipsei de credință

3 „Să nu iei numele Domnului Dumnezeului tău în deșert” interzice creștinilor vorbitul de rău împotriva numelui lui Dumnezeu. În Noul Cod de Procedură Civilă se poate identifica formula pentru jurământul martorului care urmează a fi audiat. Înainte de a fi ascultat, martorul depune următorul jurământ: „Jur că voi spune adevărul şi că nu voi ascunde nimic din ceea ce ştiu. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!” Martorul fără confesiune va depune următorul jurământ: „Jur pe onoare şi pe conştiinţă că voi spune adevărul şi că nu voi ascunde nimic din ceea ce ştiu!”, iar martorii care, din motive de conştiinţă sau de confesiune, nu depun jurământul vor rosti în faţa instanţei următoarea formulă: „Mă oblig că voi spune adevărul şi că nu voi ascunde nimic din ceea ce ştiu!” Această poruncă este reflectată și în Codul Penal la infracţiunea de mărturie mincinoasă, precum și la infracțiunea de profanare a lăcașurilor sau obiectelor de cult.

Timpul de repaus

527 23 24 „Adu-ți aminte de ziua Domnului și o cinstește” este porunca ce îi cere creștinului ca, după zilele de muncă pentru câștigarea existenței, să se oprească într-o anumită zi și să-și hrănească sufletul cu învățătura creștină. Codul Muncii stabilește că repausul săptămânal se acordă în două zile consecutive, de regulă sâmbăta şi duminica. În plus, zile libere mai sunt și zilele de sărbătoare legală, care au semnificație religioasă, respectiv: 1 şi 2 ianuarie; prima şi a doua zi de Paşte; prima şi a doua zi de Rusalii; Adormirea Maicii Domnului (15 august); Sfântul Apostol Andrei, Ocrotitorul României (30 noiembrie); prima şi a doua zi de Crăciun. La aceste zile se adaugă Ziua Națională a României, la 1 decembrie. Legislația românească prevede sancțiuni pentru angajatorii care nu respectă aceste zile libere.

Grija pentru familie

5 „Cinstește pe tatăl tău și pe mama ta, ca bine să-ți fie și mulți ani să trăiești pe pământ” îndeamnă la a-ți iubi părinții și a le dori și a face tot binele cu putință. Putem găsi această poruncă în Codul Civil. Părinţii au dreptul şi îndatorirea de a creşte copilul. Obligaţia de întreţinere există între soţ şi soţie, între rudele în linie dreaptă (părinții, bunicii și străbunicii), între fraţi şi surori, precum şi între celelalte persoane anume prevăzute de lege. În situația în care această obligație nu este îndeplinită, normele penale o incriminează prin infracțiunea de abandon de familie.

Dreptul la viață

6 „Să nu ucizi.” Viața este cea mai mare valoare a omului. Conform textelor biblice, Dumnezeu fiind Creatorul, numai El, și nu omul, are drepturi asupra ei. Există două feluri de ucidere: fizică și spirituală. Uciderea fizică înseamnă să pui capăt vieții altei persoane în orice mod, precum și rănirea acesteia, care-i poate aduce moartea ulterior. Corespondența se află în Codul Penal prin infracțiuni ca: omor, determinarea sau înlesnirea sinuciderii, lăsarea fără ajutor a unei persoane aflate în dificultate, împiedicarea ajutorului etc.

Protejarea demnității, pudorii și moralității

7 „Să nu fii desfrânat” este o poruncă prin care sunt oprite dorințele și pornirile necurate, cuvintele și faptele necuvincioase de care creștinul trebuie să se rușineze înaintea lui Dumnezeu și a oamenilor. În România a fost astfel adoptată Legea nr. 196/2003 privind prevenirea și combaterea pornografiei, în scopul protejării demnității persoanei, a pudorii și a moralității publice, iar Noul Cod Penal reglementează următoarele infracțiuni: ultrajul contra bunelor moravuri, bigamia, incestul, pornografia infantilă, violul, agresiunea și hărţuirea sexuală, actul sexual cu un minor, proxenetismul.

Dreptul la proprietate

8 „Să nu furi” e porunca ce oprește luarea sau însușirea pe nedrept a bunurilor străine. Reglementările juridice românești au dat, în acest sens, norme în materie civilă - sechestrul asigurator, poprirea asiguratorie, sechestrul judiciar, sau confiscarea în materia procedurii penale. Infracțiunile ce reflectă această poruncă sunt numeroase: furt, tâlhărie, piraterie, abuz de încredere, înşelăciune, fraudă, luarea și darea de mită etc.

Corectitudinea vorbelor și a declarațiilor

9 „Să nu ridici mărturie mincinoasă împotriva aproapelui tău” este porunca ce oprește minciuna, care înseamnă tăinuirea cu știință și voință a adevărului, pentru a înșela, rătăci și păgubi pe altul. În Noul Cod Penal sunt reglementate numeroase infracțiuni privind acest aspect: răzbunarea, mărturia mincinoasă, influenţarea declaraţiilor, tăinuirea, falsificarea etc.

Buna-credință, ca mod de comportament

10 „Să nu poftești nimic din ce este al aproapelui tău” oprește însușirea lucrurilor altuia, precum și dorirea lor. În Noul Cod Penal porunca poate fi identificată în reglementarea tulburării de posesie, în toate infracțiunile contra patrimoniului. Buna-credință este o reflectare a celei de-a zecea porunci: niciun drept nu poate fi exercitat în scopul de a vătăma sau păgubi pe altul ori într-un mod excesiv şi nerezonabil, contrar bunei-credinţe (abuzul de drept).

„Prima lege a umanităţii nu este creată de oameni, ci este dată oamenilor de Dumnezeu” (Boiana Berchi)

Add comment


Security code
Refresh