Main menu

header

547 22 1de Diana Georgescu

Vizita Papei Ioan Paul al II-lea în România, prima într-o ţară majoritar ortodoxă după secole de ruptură, a fost apreciată de Emil Constantinescu (președintele aflat în funcție la acea dată, artizan al acestui eveniment) ca fiind „speranța unității creștine”. Participarea la liturghiile ortodoxe și darurile înmânate Bisericii Ortodoxe Române reprezentau clar punerea în practică a îndemnurilor Papei despre dorința de unitate. Patriarhul Teoctist și Papa Ioan Paul al II-lea au împărtășit ideea că Biserica Ortodoxă și Catolică „trebuie să contribuie împreună la o misiune care caracterizează cel de-al treilea mileniu”, aceea de unitate în și prin credință, iar în octombrie 2002, la Vatican, au adoptat o declarație comună. Acest document despre unitate, apropiere și cooperare este practic un testament comun al acestor două mari personalități, un Papă și un Patriarh.

Dialogul interconfesional continuă peste decenii

Papa Ioan Paul al II-lea a avut mereu în vedere dialogul ecumenic dintre diversele confesiuni ale religiei creștine și alte religii. În martie 2000, face o călătorie la Ierusalim, unde vizitează așezământul „Yad Vashem” în memoria victimelor Holocaustului și se reculege la Zidul Plângerii. Este primul Papă care a vizitat o sinagogă (în Roma) și o moschee (în Siria, la Moscheea Omeyyada din Damasc). Drumul deschis de acest Papă și om excepțional, cum a fost numit Ioan Paul al II-lea, este astăzi continuat de succesorul său, Papa Francisc.

Preocuparea pentru Bisericile Ortodoxe

547 22 2Misiunea Papei Francisc de apropiere între Bisericile-surori a fost asimilată în activitatea sa încă de când era Arhiepiscop de Buenos Aires, fiind totodată și ordinarius, adică responsabil ecleziastic, pentru catolicii de rit oriental din Argentina. Tot în perioada în care era Arhiepiscop de Buenos Aires, ca reprezentant al Bisericii Catolice din Argentina (a fost președintele Conferinței episcopilor catolici din Argentina între 2005 şi 2011), a avut o foarte bună colaborare cu reprezentanții Bisericilor-surori și cu cei ai altor religii, cu unii dintre ei legând chiar relații de prietenie, cum e rabinul Skorka sau pastorul penticostal Traettino. La întâlnirea cu reprezentanții Bisericilor creștine și religiilor, participanți la inaugurarea pontificatului său (în martie 2013), Papa Francisc i s-a adresat Patriarhului Ecumenic al Constantinopolului cu apelativul „fratele Andrei”, făcând referire la Apostolul Andrei, fratele lui Petru (Papa e urmașul lui Petru).

Continuă și în timpul pontificatului Papei Francisc tradiția ca o delegație a Patriarhiei Ecumenice a Constatinopolului să ia parte la celebrările de la Vatican cu ocazia sărbătorii Sfinților Petru și Pavel, de la 29 iunie, și o delegație a Vaticanului să ia parte la celebrările organizate de Patriarhia Ecumenică la 30 noiembrie, de sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei.

În 2014, Pontiful a dorit să participe personal la sărbătoarea Bisericii-surori: călătoria sa apostolică în Turcia, în 2014, a avut loc la sfârșitul lunii noiembrie, iar la 30 noiembrie, de ziua Sfântului Andrei, a asistat la Liturghia ortodoxă din Bazilica Patriarhală Sf. Gheorghe, din Istanbul, celebrată de Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I (unde Papa Francisc a luat cuvântul), după care cei doi au semnat o declaraţie comună.

Pelerinaj în Țara Sfântă

Prima călătorie în străinătate a Papei Francisc (exceptând participarea sa la Întâlnirea Mondială a Tineretului, de la Rio de Janeiro, din iulie 2013) a fost în Ţara Sfântă, în mai 2014, unde a făcut un pelerinaj împreună cu Patriarhul Bartolomeu I al Constantinopolului. Acest gest a fost menit să celebreze cea de-a 50-a aniversare a întâlnirii dintre Papa Paul al VI-lea și Patriarhul Athenagoras, la Ierusalim.

Suveranul Pontif este dedicat unităţii creştine

547 22 3Relaţia dintre Biserica Catolică şi Bisericile Ortodoxe este foarte importantă pentru Papa Francisc, a afirmat preşedintele Consiliului Pontifical pentru Promovarea Unităţii Creştinilor, Cardinalul Kurt Koch. „Problemele ecumenice şi provocarea ecumenică sunt foarte aproape de inima sa”, a declarat, pentru Catholic News Agency, cardinalul Kurt Koch, la 14 decembrie 2013.

Asemenea predecesorului său, Papa Benedict al XVI-lea, şi Papa Francisc şi-a început pontificatul conştient de provocările ecumenismului. Dacă Pontiful german ştia „situaţia ecumenică din Germania, cu toate Bisericile şi comunităţile ecleziale născute din Reformă, Papa Francisc cunoaşte foarte bine situaţia din America Latină”, unde există o „foarte mare creştere a comunităţilor evanghelice şi penticostale”, a explicat cardinalul Koch. „Trebuie să vorbim astăzi despre o «penticosta- lizare» a creştinismului sau o «formă în patru» a creştinismului: catolică, ortodoxă, protestantă şi acum o formă penticostală a creştinismului.” Iar afirmația a fost urmată de acțiune. În mai 2014, la iniţiativa Papei Francisc, în Grădinile Vaticanului a avut loc o întâlnire de rugăciune pentru pace, la care au participat reprezentanţi ai Israelului şi ai Palestinei, dar şi reprezentanţi religioşi evrei, musulmani, creştini, printre care şi Patriarhul Bartolomeu I.

Prin voinţa Papei Francisc, Biserica Catolică a aderat în mod oficial la Ziua de rugăciune pentru îngrijirea creaţiei, celebrată astfel la 1 septembrie încă din 1989 de Bisericile orientale. La 1 septembrie 2015, la Celebrarea solemnă de la Vatican au participat şi reprezentanţi ai altor Biserici-surori. La sfârşit, Suveranul Pontif a salutat pe fiecare în parte.

Atât la instalarea Papei Francisc (19 martie 2013), cât și la Ziua de rugăciune pentru creație (1 septembrie 2015) au participat la celebrările de la Vatican și repre- zentanți ai BOR.

La Sinodul Episcopilor, care a început duminică, 4 octombrie a.c., la Vatican, şi se încheie la 25 octombrie, participă, la invitaţia Papei Francisc, şi 14 delegații fraterne, printre care ÎPS Iosif, Mitropolit al Mitropoliei Europei Occidentale şi Meridionale, reprezentant al BOR

Vizita cardinalului Kurt Koch în România

547 22 4În decembrie 2013, cardinalul Kurt Koch, președintele Consiliului Pontifical pentru Promovarea Unității Creștine („ministerul” vatican care se ocupă cu relațiile Sfântului Scaun cu Bisericile creștine), a vizitat România. Acesta a evidenţiat şi experienţa Pontifului privitoare la Bisericile Răsăritene: „Ca Arhiepiscop de Buenos Aires, Jorge Bergoglio a fost responsabil peste toate Bisericile Catolice Răsăritene”, şi astfel „cunoaşte foarte bine tradiţia răsăriteană, iar foarte important pentru dialogul ecumenic este dialogul cu Bisericile Ortodoxe şi cu Bisericile Ortodoxe Orientale”. La finalul întâlnirii cu Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Eminenţa Sa cardinalul Kurt Koch a spus: „A fost o întâlnire foarte plăcută şi deschisă cu Preafericirea Sa, dar şi o discuţie despre teologie, despre problemele actuale ale Bisericii, despre ecumenism, întâlnire care sperăm că va aduce roade. Există un dialog între cele două Biserici, între Biserica Ortodoxă şi Biserica Romano-Catolică, la care sunt reprezentate toate cele 14 Biserici Ortodoxe autocefale. Problema actuală care se aduce în discuţie este cea a raportului dintre sinodalitate şi primatul papal, pentru că dorinţa şi cea mai mare bucurie a noastră vor fi ca să obţinem o unitate în Sfânta Euharistie şi o unire a cele două Biserici, a Bisericii Răsăritului şi a Bisericii Occidentului. Am încercat să găsim soluţii sau idei la aceste teme pe care ni le-am propus, să încercăm să unim sinodalitatea cu primatul papal”.

Add comment


Security code
Refresh

camp oct 2

camp 300x2507