Main menu

header

565 22 1de Diana Georgescu

Este una dintre cele mai cunoscute clădiri din Bucureşti, lăcaş de rugăciune şi meditaţie, monument de arhitectură şi lăcaş de cultură. La 15 februarie, aceasta a împlinit 132 de ani de la consacrare, iar de-a lungul timpului, sute de mii de oameni i-au trecut pragul pentru a fi botezaţi, cununaţi, pentru a asculta cuvântul lui Dumnezeu sau un cuvânt de învăţătură ori de mângâiere, pentru a se ruga ori pentru a se înălţa sufleteşte ascultând un concert de muzică sacră. Este Catedrala Sfântul Iosif.

Episcopul Ignazio Paoli a pus piatra de temelie

Sfântul Iosif, soțul Preasfintei Fecioare Maria, este cunoscut ca fiind un om drept, născut din neamul lui David, tată purtător de grijă al Fiului lui Dumnezeu Isus Cristos. Pentru relaţia sa specială cu Isus şi cu Maria, Iosif a fost întotdeauna cinstit în mod deosebit în Biserică. Papa Pius al IX-lea, preluând moştenirea acestei lungi tradiţii, l-a proclamat drept patron al Bisericii universale la 8 decembrie 1870.

565 22 2Dorința construirii unei catedrale romano-catolice i-a aparținut episcopului Vicariatului Valahiei, Ignazio-Felice Paoli, un călugăr pasionist, care a fost ales și numit, în anul 1870, de Sfântul Părinte Papa Pius al XI-lea. Construcţia lăcaşului sacru a început în vara anului 1873. În toamna anului 1875 a avut loc ceremonia sfinţirii pietrei de temelie a catedralei, la scurt timp după ce Sfântul Iosif a fost proclamat patron al Bisericii Universale. Decizia Episcopului Paoli de a-l alege pe Sfântul Iosif drept patron al noului lăcaş de cult de la Bucureşti a fost considerată drept cea mai potrivită pentru o catedrală situată la extremitatea răsăriteană a lumii catolice, în mijlocul unui popor majoritar ortodox. Peste opt ani, Sfântul Părinte Papa Leon al XIII-lea înalţă Vicariatul Apostolic al Valahiei la rangul de Arhiepiscopie cu sediul în Bucureşti, iar episcopul Ignazio-Felice Paoli este ridicat la demnitatea de Arhiepiscop de Bucureşti.

Altarul este îndreptat către sud

565 22 3În anul 1883 este aşezat altarul principal, sculptat la Roma din marmură de Carrara, după desenele arhitectului Schmidt. Inaugurarea solemnă a catedralei a avut loc la 15 februarie 1884, în prezenţa reprezentanţilor Casei Regale, a preşedintelui Consiliului de Miniştri şi a Cabinetului său, cât şi a întregului Corp Diplomatic acreditat la Bucureşti.

Catedrala Sfântul Iosif este, din punct de vedere arhitectural, o basilică cu trei nave şi un presbiteriu amplu, într-un stil gotic simplificat, frecvent în acea epocă. Din rațiuni de spațiu și de configurație a terenului, biserica nu este orientată cu altarul către est, așa cum o cereau vechile canoane, care, identificându-l pe Cristos cu Lumina, vedeau în apariția acestuia în lume un nou răsărit, repetabil în fiece zi, primele raze ale soarelui de dimineață trebuind să cadă pe Masa Jerfei zilnic reînnoite a Mântuitorului. Altarul este, așadar, îndreptat către sud, primind cea mai puternică lumină în plină zi, cea care face să fie inundat cu raze calde și ușor colorate, datorită vitraliilor, întregului presbiteriu.

Au fost achiziţionate două orgi

565 22 4Revenind în timp, la opt ani după inaugurarea solemnă este adusă şi montată prima orgă a catedralei, achiziţionată de la Casa Merklin din Paris, iar în anul 1930, în Catedrala Sfântul Iosif a fost inaugurată Orga Wegenstein, realizată prin două concerte, unul dintre acestea fiind onorat cu prezenţa Reginei Maria. Din cronicile timpului se ştie că George Enescu a participat la concertul de inaugurare a orgii Wegenstein. Dr. Franz Metz, organist și fost elev al Pr. Iosif Gerstenengst, este sigur că George Enescu a şi cântat la orgile catedralei, atât la orga veche, Merklin, cât şi la cea nouă, Wegenstein. În București, la acea vreme, existau orgi doar la Biserica Luterană, Catedrala Sfântul Iosif şi Palatul Regal, iar George Enescu, cunoscut îndeosebi ca violonist, compozitor și dirijor, era, într-adevăr, și un bun cunoscător și iubitor al orgii.

ÎPS Ioan Robu, Arhiepiscop mitropolit de Bucureşti

După 30 de ani de vacanţă a scaunului arhiepiscopal şi mitropolitan, din cauza situaţiei politice a ţării noastre, la 25 octombrie 1984, Papa Ioan Paul al II-lea îl numeşte episcop-administrator apostolic de Bucureşti pe Monseniorul Ioan Robu, iar la 29 aprilie 1990, cardinalul Angelo Sodano a prezidat ceremonia de instalare a episcopului Ioan Robu ca Arhiepiscop mitropolit de Bucureşti.

La 23 iunie 1955, prin Hotărârea nr. 1160 a Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române, Catedrala romano-catolică Sfântul Iosif - monument de arhitectură - a fost declarată monument de cultură şi înscrisă astfel în patrimoniul naţional al României

În ebraică, Yoseph este o prescurtare a numelui Yosephyah, care înseamnă „Dumnezeu să mai dea, să mai adauge”. Acest nume se punea pruncilor după a căror naştere părinţii mai doreau să mai aibă un alt copil

A fost vizitată de Papa Ioan Paul al II-lea

Catedrala Sfântul Iosif a fost singura biserică catolică din România în care a intrat un Papă. Acest eveniment s-a petrecut la 8 mai 1999, în timpul vizitei istorice, prima într-o țară majoritar ortodoxă, a Papei Ioan Paul al II-lea, care a participat la Sfânta Liturghie în rit greco-catolic. Cu acel prilej, Suveranul Pontif a spus: „Am venit să aduc omagiu unor fraţi şi surori care au sfinţit acest pământ prin mărturia credinţei lor, făcând să înflorească pe el o civilizaţie inspirată din Evanghelia lui Cristos; unui popor creştin mândru de identitatea sa, adesea apărată cu mare preţ, în chinurile şi vicisitudinile care i-au marcat existenţa”.

Add comment


Security code
Refresh