Main menu

header

ATENTIE ! Acest site foloseste cookies.

Sunte de acord cu cele prezentate. Learn more

I understand

Conform Regulamentului European 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date, Taifasuri Media SRL, are obligația de a prelucra date cu caracter personal în conformitate cu principiile de prelucrare și în condiții de securitate tehnică și numai pentru scopurile specificate în Prelucrarea datelor.

602 22 1de Andreea Radu

Construcția Catedralei Naționale, dar și canonizarea părintelui Arsenie Boca sunt cele mai controversate subiecte din ultima perioadă. În urma solicitării revistei TAIFASURI, Patriarhia Română și-a arătat deschiderea de a vorbi despre aceste subiecte, dar ne-a detaliat și care sunt acțiunile mai puțin cunoscute ale Bisericii Ortodoxe Române, mai exact, numeroasele activități filantropice. Vasile Bănescu (medalion), consilier patriarhal și purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, ne-a răspuns cu vorbe duhovnicești la toate întrebările.

„Se dorește a fi sfințită la 1 decembrie 2018”

602 22 2- Construcția Catedralei Mântuirii Neamului a stârnit numeroase controverse. Care sunt lucrurile pe care ați dori să le comunicați celor care contestă?

- Orice act de contestare a unui proiect ascunde de cele mai multe ori o insuficientă cunoaștere a acestuia. Este și cazul Catedralei Naționale, un proiect vechi de aproximativ 130 de ani. Coborând pe firul său istoric ajungem în perioada în care Principatele Române își căpătaseră independența, când s-a dorit sublinierea prin acest proiect a demnității și identității naționale. De aici și numele, astăzi mai puțin bineînțeles, de „Catedrala Mântuirii Neamului”. Conținutul acestui nume este legat de emanciparea poporului român, de afirmarea lui ca neam independent. Recent, s-a consacrat și numele de Catedrală Națională, pentru că vorbim despre un proiect cu anvergură națională, vorbim despre o catedrală reprezentativă pentru Ortodoxia românească. Inclusiv structural, proiectul include elemente de arhitectură românească. Catedrala Naţională va fi o construcţie cu bogate semnificaţii în plan semiologic şi liturgic, formele ei arhitecturale fiind gândite în spiritul cel mai curat al mistagogiei creştine. Controversele legate de acest proiect sunt, așadar, unele întemeiate pe o insuficientă înțelegere a lui. Nu vorbim doar despre încă o biserică, cea mai mare din România, ci despre o catedrală reprezentativă din multe puncte de vedere. Toate țările ortodoxe au o catedrală națională, mai puțin România. Deși proiectul este foarte vechi, nu a putut fi concretizat din varii motive. În primul rând ne gândim la lunga perioadă comunistă, în care, evident, nu era posibil lucrul acesta. Demersurile au fost reluate după 1990 și lucrările au început în anul 2010. Controversele pot fi limpezite printr-o mai bună cunoaștere a ceea ce include acest proiect în integralitatea lui. Nu vorbim doar despre biserica în sine a catedralei care se dorește a fi sfințită la 1 decembrie 2018, când aniversăm centenarul Marii Uniri, ci vorbim despre un proiect care include și alte componente cu funcționalitate culturală, socială, pastorală și filantropică. E vorba despre un muzeu al creștinismului româ- nesc, despre un așezământ social-medical, despre o casă a pelerinilor, despre un parc foarte mare care va fi dăruit cu această ocazie bucureștenilor. Întregul ansamblu arhitectural al catedralei este unul de maximă importanță atât din punct de vedere liturgic și spiritual, cât și din punct de vedere social și cultural. Vorbim despre sublinierea prin edificarea acestei catedrale a demnității poporului român, a identității lui creștin-ortodoxe. Vorbim, de asemenea, despre o importanță simbolică și turistică a acestui edificiu, întrucât foarte mulți oameni din țară, dar și din străinătate, vor trece pragul acestei noi catedrale. Ea va fi spațiul generos în care vor fi organizate ceremonii religioase cu caracter public naţional, ca de exemplu pomenirea eroilor neamului românesc la sărbătoarea Înălţării Domnului şi Ziua Eroilor (unul dintre hramurile viitoarei catedrale patriarhale) şi a Eroilor din Decembrie 1989 sau slujba de Te-Deum la Ziua Naţională 1 Decembrie. În acelaşi timp, în Catedrala Mântuirii Neamului se vor desfăşura alte ceremonii, aniversări sau comemorări cu caracter naţional şi internaţional, vor fi primiţi oaspeţi din străinătate şi vor fi organizate evenimente cu semnificaţie religioasă, congrese, conferinţe şi alte manifestări ale preoţilor şi tinerilor români din ţară şi din străinătate.

„Acest proiect este inclus în Programul «România 100»”

602 22 3- La început s-a promovat ca și Catedrală a Mântuirii Neamului, acum i se spune Catedrala Națională...

- Nu e nicio contradicție, întrucât titulatura de Catedrală a Mântuirii Neamului subliniază ideea de eliberare a poporului român de sub conducerea unor puteri politice străine și pe aceea de cinstire a tuturor eroilor neamului prin a căror jertfă a fost posibil acest lucru. Acest proiect face parte și din Programul „România 100”, care include obiective ce ar trebui atinse tocmai pentru a sublinia importanța centenarului Marii Uniri.

- Știm că Biserica Ortodoxă Română este implicată în diferite proiecte sociale, acțiuni filantropice foarte puțin cunoscute publicului larg. Ce ne puteți spune despre aceste programe?

- Se clamează adesea insuficienta implicare a Bisericii în activitatea social-filantropică. Această percepție e probabil să se fondeze și pe o insuficientă comunicare din partea Bisericii, dar, când e vorba despre act filantropic izvorât din mila manifestată creștinește, nu este cazul să te lauzi cu asta. Pe de altă parte, societatea românească are nevoie de modele în acest sens și, din acest punct de vedere, deschiderea spre comunicare a instituției care face acte filantropice și are acțiuni sociale este binevenită. Vă pot enumera câteva dintre programele sociale ale Patriarhiei Române, proiecte care se desfășoară sub coordonarea sectorului social-filantropic al Patriarhiei. Aș aminti în primul rând de „Masa Bucuriei”, un proiect care constă în oferirea de produse alimentare persoanelor aflate în nevoie prin așezăminte sociale din 18 județe. Aș putea să menționez și Caravana medicală „Sănătate pentru sate”, care se desfășoară în baza unui protocol de cooperare cu Ministerul Sănătății. Acest program are ca scop îmbunătățirea accesului la asistența medicală pentru comunități rurale defavorizate și realizarea unor activități de prevenție și educație sanitară. În țară, serviciile sociale de la nivelul unităților de cult acoperă o paletă foarte largă de beneficiari: centre pentru copii (aș menționa Centrul de zi pentru copii Sfânta Sofia din București, centre rezidențiale, locuințe protejate, after school, centre maternale; toate acestea sunt axate pe ideea de protejare a copilului). Alte proiecte se adresează îngrijirii la domiciliu a vârstnicilor. Există aproximativ 40 de asemenea programe care se desfășoară în țară. Cămine de bătrâni sunt aproximativ 40. Mai sunt și programe dedicate preîntâmpinării violenței domestice. Există șase centre în care sunt adăpostite victime ale violenței domestice, cum ar fi Centrul Iustinian Marina din București, Centrul Sfântul Sava din Buzău, Complexul Sfântul Ioan din Vaslui și altele. Mai există și centre pentru persoane cu handicap, locuințe protejate, centre de recuperare și servicii la domiciliu și, bineînțeles, centre pentru persoane fără adăpost. Activitatea tuturor acestora se desfășoară prin coordonarea Arhiepiscopiei Bucureștilor. Aș menționa şi un proiect social-filantropic foarte important implementat de Arhiepiscopia Bucureștilor, care are ca scop înființarea a șase cantine sociale și, respectiv, programe de ajutor alimentar în cele șase sectoare din Capitală, organizate sub egida Asociației Diaconia care aparține de Arhiepiscopia Bucureștilor.

„Până în prezent, prin campania noastră, s-au colectat 8.000 de litri de sânge”

602 22 4- Din câte îmi spuneți, Biserica este implicată destul de mult în viața socială...

- Încercăm să facem tot ce putem pentru a ajuta. Un alt program important este Fundația Bucuria Ajutorului, care cuprinde la rândul său mai multe centre: Centrul de îngrijiri paliative Sfântul Nectarie, o unitate sanitară cu 28 de paturi, Programul farmaceutic Vasiliada prin care au beneficiat de medicamente gratuite aproximativ 600 de persoane, Centrul de zi pentru copii Sfântul Stelian din Urlați care oferă servicii de tip after school, hrană zilnică, suport educațional și material copiilor defavorizați. De asemenea, în zonă a fost construită o cantină. În localitatea Ciorani continuă activitatea de găzduire pentru victimele violenței domestice. Așezământul Patriarhul Iustinian, de exemplu, are un centru de găzduire în regim de urgență a mamelor cu copii, victime ale violenței domestice și un centru de zi pentru copii. Vorbim și despre un Centru de găzduire pentru persoane fără adăpost Sfântul Ierarh Nicolae din Câmpina, care oferă cazare, hrană caldă, asistență socială și spirituală unui număr de 90 de persoane. Aș mai aminti Centrul de zi pentru copii Sfânta Muceniță Sofia, care a oferit și oferă servicii de tip after school, consiliere psihologică unui număr de 40 de copii aflați în dificultate. De asemenea, Căminul de bătrâni Sfânta Mănăstire Pasărea care a oferit și oferă servicii de tip rezidențial unui număr de aproximativ 30 de persoane vârstnice aflate în situație de risc și excluziune socială. Prin Programul „Masa Bucuriei” au primit produse alimentare 34 de unități și centre sociale. Numărul cazurilor sociale a fost și continuă să fie de peste 1.000 de persoane, valoarea totală a produselor distribuite în anul 2015 prin acest program fiind de aproape 1 milion de lei. Campania „Donează sânge, salvează o viață!” se desfășoară de mai bine de trei ani. Este o campanie unică în România, absolut necesară, întrucât la noi în țară există foarte puțini donatori de sânge prin comparație cu media din țările occidentale. Până în prezent, această acțiune umanitară s-a concretizat în recoltarea a peste 8.000 de litri de sânge. Vorbim, așadar, despre foarte multe programe sociale cu caracter filantropic ale Bisericii, unele cunoscute, altele, cele mai multe, necunoscute și mai ales nepromovate de mass-media în spațiul public. Biserica participă chiar și discret la viața socială prin aceste programe care vor continua și se vor intensifica.

- Cum pot oamenii beneficia de aceste programe?

- În primul rând, acolo unde se semnaleză cazuri sociale grave, reprezentanții Bisericii, cei angrenați în sectorul social-filantropic, le ies în întâmpinare. Se pot trimite solicitări direct la centrele din zonele respective. Sectorul social-filantropic are permanent porțile deschise.

„Nu vorbim despre încă o biserică, cea mai mare din România, ci despre o Catedrală Națională reprezentativă. Toate țările ortodoxe au o asemenea catedrală, mai puțin România“ (Vasile Bănescu, purtător de cuvânt Patriarhia Română)

S-a demarat procesul de cercetare în vederea posibilei canonizări a părintelui Arsenie Boca

602 22 7- Un alt subiect de interes național este canonizarea părintelui Arsenie Boca. Înțelegem că au început primele demersuri. Ne puteți oferi și alte informații?

- Este adevărat. În prima fază, aceste demersuri se referă la activitatea unei comisii care funcționează sub patronajul Mitropoliei Ardealului, președintele comisiei fiind chiar Înalt Preasfințitul Mitropolit Laurențiu Streza, care l-a și cunoscut personal pe părintele Arsenie Boca. Această comisie are ca scop analizarea riguroasă a scrierilor părintelui, pentru a se confirma nu doar autenticitatea lor, cât și rigoarea lor doctrinară. Din punct de vedere canonic este important ca scrierile unui viitor sfânt să aibă un conținut curat din punct de vedere doctrinar, să fie în mod limpede ortodoxe. Urmează apoi cercetarea riguroasă a vieții părintelui Arsenie, ceea ce înseamnă și adunarea de mărturii ale celor care l-au cunoscut, ale celor care i-au fost apropiați. Există încă persoane care pot depune mărturie despre viața părintelui. Nu se poate, desigur, ignora evlavia populară manifestată cu mult entuziasm în jurul memoriei părintelui Arsenie Boca, evlavie manifestată prin pelerinajele care au loc la mormântul său de la Mănăstirea Prislop. Această evlavie populară este unul dintre criteriile care se iau în considerare atunci când se pune problema canonizării cuiva.

- Există zvonuri potrivit cărora trupul părintelui urmează să fie adus la București...

- Vă pot dezminți total acest lucru. Nu s-a discutat niciodată o asemenea posibilitate și nici nu se va discuta, întrucât părintele Arsenie Boca a fost înmormântat la Mănăstirea Prislop la dorința sa.

Add comment


Security code
Refresh