Main menu

header

ATENTIE ! Acest site foloseste cookies.

Sunte de acord cu cele prezentate. Learn more

I understand

Conform Regulamentului European 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date, Taifasuri Media SRL, are obligația de a prelucra date cu caracter personal în conformitate cu principiile de prelucrare și în condiții de securitate tehnică și numai pentru scopurile specificate în Prelucrarea datelor.

614 24 1de Andrei Dicu

Printre bijuteriile religioase şi culturale ale Moldovei se află, la loc de cinste, Schitul Vovidenia, din judeţul Neamţ. Ctitorie a Episcopului Ioanichie al Romanului, schitul este situat în comuna Vânători, la 15 km nord-vest de Târgu- Neamţ, şi ţine de Mănăstirea Neamţ.

Are hramurile „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului” şi „Sfântul Spiridon”

614 24 2Povestea Schitului Vovidenia, cunoscut la începuturi sub numele de „Slătioru”, după pârâul care curge din pădure, în apropierea sa, începe în anul 1749, când Episcopul Ioanichie al Romanului a construit o biserică de lemn, cu hramul „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului”. Iniţial, în acea zonă, familia banului Goşan ctitorise o biserică având hramul „Sfântul Spiridon”, dar, după ridicarea Schitului Vovidenia, acesta a devenit locul preferat pentru rugăciune al călugărilor care se retrăgeau aici din biserica mare, dornici de intimitate. Mai mult, noul lăcaş de cult a devenit rapid un mic paradis pentru clericii intelectuali, deoarece a fost dotat rapid cu cărţi rare. De altfel, ÎPS Patriarhul Daniel a afirmat că „Vovidenia este retragerea fără îndepărtare şi discreţia fără izolare”. Ulterior, pe domeniul schitului au apărut case şi chilii, iar în anul 1754, voievodul Constantin Racoviţă a hotărât să-i ofere stabilimentului o importanţă deosebită, astfel că au apărut veşminte şi obiecte de cult aurite, de o valoare inestimabilă. În 1849, pe vremea stareţului Neonil, a început construcţia unei biserici noi, cu faţade neoclasice şi cu cinci turle. Patru dintre acestea se află pe laturi, iar a cincea se găseşte în centru, este foarte spaţioasă şi extrem de bine luminată. Lucrările s-au încheiat şase ani mai târziu, iar biserica a fost sfinţită în ziua de 28 septembrie 1855 de arhiereul Marchian Florescu. Este o construcţie în formă de treflă, iar catapeteasma provine de la vechea biserică a lui Ioanichie. S-au păstrat ambele hramuri, „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului” (sărbătorit la 21 noiembrie) şi „Sf. Spiridon” (sărbătorit la 12 decembrie). Într-una dintre clădirile din jur s-a construit un paraclis cu hramul „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena”. Numit, în popor, „Altarul din Poiana Liniştii”, Schitul Vovidenia a fost locul de întâlnire şi de rugăciune atât al sătenilor din Lavra, dar şi al pelerinilor care veneau din toată zona Neamţului, dar nu numai. De altfel, într-o atestare datând din anul 1837, se preciza că schitul număra 51 de „vieţuitori”, majoritatea, culmea, de origine transilvăneană.

Icoana Maicii Domnului şi cea a Învierii Mântuitorului, podoabele cel mai de preţ

614 24 3La schit există un număr însemnat de cărţi şi de manuscrise, unele datând de mai bine de 300 de ani. De asemenea, au fost păstrate câteva icoane vechi, vase şi obiecte de cult lucrate din argint, dar şi un număr însemnat de tipărituri ieşite de sub teascurile tiparniţei de la Neamţ, care vorbesc despre existenţa unei active vieţi bisericeşti. Multe dintre obiectele preţioase poartă încrustate numele unor monahi, iar altele sunt fără însemnări. Câteva dintre icoanele catapetesmei bisericii au fost îmbrăcate cu metal preţios şi s-au făcut câteva inscripţii pe acoperămintele metalice, precum cea a icoanei „Intrării Maicii Domnului în Biserică”: „Această sfântă icoană, s-au ferecat precum se vede pentru schitul Vovidenia a sfintei Mănăstiri Neamţul prin sârguinţa ieromonahului Andronic cu cheltuiala iubitorilor de podoabă a casei lui Dumnezeu, 1857”. Icoana mică a hramului are înscris pe ea anul 1847, Icoana Mântuitorului Iisus Hristos datează din anul 1887, iar Icoana Maicii Domnului, din iconostasul sculptat în lemn de stejar, datează din 1923. Icoana mică de lângă icoana împărătească a Maicii Domnului datează din 1842 şi este cea mai veche icoană îmbrăcată. Mai există icoane praznicale mici, pictate în secolul al XIX-lea şi îmbrăcate tot atunci în argint, una reprezentând „Învierea Mântuitorului”.

Ciorbiţă cu găluşte de caş şi ţuică cu schinduf, specialităţile casei

614 24 4Vovidenia a devenit o adevărată atracţie turistică, mai întâi graţie Muzeului „Mihail Sadoveanu”, construit chiar alături, dar asupra legăturii speciale dintre romancier şi Vovidenia am relatat în casetă. În plus, călugării sunt ospitalieri şi turiştii pot înnopta aici contra unor preţuri mai mult decât modice. Bucătăria ocupă, de asemenea, un loc special. Printre atracţiile gastronomice se află, la loc de cinste, ciorbiţa de salată cu găluşte de caş şi sărmăluţele de caş, cu orez şi cu urdă. Toate aceste delicii se stropesc din plin cu vin şi mai ales cu deja celebra ţuică cu schinduf, specifică acestei zone.

„Vovidenia este retragerea fără îndepărtare şi discreţia fără izolare“ ÎPS Patriarhul Daniel

Mihail Sadoveanu, protectorul lăcaşului

Vorbeam despre legătura dintre schit şi scriitorul Mihail Sadoveanu. Acesta a fost unul dintre protectorii lăcaşului, pe care îl vizita deseori. De altfel, în zilele noastre, călugării de la Vovidenia îngrijesc muzeul care poartă numele scriitorului. Clădirea a fost construită de Mitropolitul Bucovinei, Visarion Puiu, care îşi dorea o reşedinţă în apropierea Mănăstirii Neamţ. În anul 1964, reşedinţa Mitropolitului (căzut în dizgraţia autorităţilor statului şi fugit la Paris) a devenit casa lui Mihail Sadoveanu şi, ulterior, muzeul dedicat scriitorului. După reabilitarea canonică a Mitropolitului Puiu de Sinodul BOR în 1990, Mănăstirea Neamţ a făcut demersurile necesare pentru recuperarea imobilului, iar în 1997, casa a revenit în proprietatea mănăstirii şi a devenit „Casa Memorială Visarion Puiu şi Muzeul Mihail Sadoveanu”. Mai mult, în interiorul casei, pe lângă muzeul memorial dedicat lui Sadoveanu, s-a organizat o amplă expoziţie foto-documentară, care conţine o sumedenie de tipărituri şi de documente care au aparţinut acestui mare om de cultură care a fost Mitropolitul Visarion Puiu.

Add comment


Security code
Refresh