Main menu

header

ATENTIE ! Acest site foloseste cookies.

Sunte de acord cu cele prezentate. Learn more

I understand

Conform Regulamentului European 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date, Taifasuri Media SRL, are obligația de a prelucra date cu caracter personal în conformitate cu principiile de prelucrare și în condiții de securitate tehnică și numai pentru scopurile specificate în Prelucrarea datelor.

626 22 1de Luana Mare şi Claudiu I.

Cunoscută ca fiind cea mai frumoasă ctitorie a voievodului Vasile Lupu (1637-1639), Biserica Sfinţii Trei Ierarhi din Iaşi a fost edificiul care a marcat inaugurarea domniei unuia dintre cei mai luminaţi conducători ai Moldovei. Vasile Lupu, un boier înţelept, credincios şi mare iubitor de artă, a ordonat ridicarea unei biserici care să fie fără seamăn pe teritoriile ortodoxe dintre Dunăre şi Tisa din Ţările Române. Sfinţirea avea să se facă la 6 mai 1639, la doi ani după ce a fost începută construcţia. „Cu voia Tatălui şi cu ajutorul Fiului şi cu săvârşirea Sfântului Duh, iată eu, robul stăpânului Domnului Dumnezeu şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos şi închinător al Treimei, Io, Vasile Voievod, cu mila lui Dumnezeu Domnul Ţării Moldovei, şi cu Doamna noastră Tudosca şi cu dăruiţii de Dumnezeu copii Ioan Voievod şi Maria şi Rucsandra, am zidit această sfântă rugă în numele Sfinţilor Trei Ierarhi Vasile cel Mare, Grigore Teologul şi Ioan Gură de Aur. Şi s-a sfinţit cu mâna Arhiepiscopului Varlaam la 7147, mai 6”, sunt cuvintele lui Vasile Lupu dăltuite în piatră la intrarea în biserică, mărturii peste secole ale unui început de domnie pus sub semnul credinţei.

Moaştele Cuvioasei Parascheva, dăruite de Patriarhia de la Constantinopol

626 22 2Pentru biserica de căpătâi a domniei sale, Vasile Lupu a adus pictori vestiţi, arhitecţi renumiţi, ba chiar a ordonat ca să fie suflată cu aur cea mai mare parte a lucrării, pentru un edificiu care să domine timpurile şi să aşeze Moldova la loc de cinste pe harta Ortodoxiei europene. Doi ani mai târziu de la sfinţire, domnitorul Vasile Lupu aducea de la Constantinopol moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva, ce avea să devină ocrotitoarea Moldovei, iar racla avea să fie aşezată la loc de cinste în noua ctitorie. Moaştele Sfintei fuseseră dăruite domnitorului de Patriarhia din Constantinopol după ce Vasile Lupu s-a angajat să achite datoriile clericilor față de turci. În prezent, racla Cuvioasei Parascheva se află în Catedrala Mitropolitană din Iaşi, în locul său din Biserica Sfinţii Trei Ierarhi fiind aşezat sicriul de argint cu moaştele Sfântului Ierarh Vasile cel Mare. Confiscate de autorităţile timpului în 1975, moaştele Marelui Ierarh au fost readuse la Iaşi la 28 decembrie 2000.

Dantelăria de piatră îmbină 30 de motive decorative

Unică în arhitectura bisericească a acelei vremi, broderia de piatră ce îi împodobeşte faţadele reprezintă o îmbinare a 30 de motive decorative într-o adevărată bijuterie arhitectonică. Pictura a fost realizată de cei mai vestiți meșteri, Sidov Pospeev, Iacob Gavrilov, împreună cu pictorii moldoveni Nicolae Zugravu cel bătrân și Ștefan. Paul de Alep, arhidiacon al Antiohiei care l-a însoțit pe Patriarhul Macarie în călătoria acestuia prin Principatele Române, în secolul al XVI-lea, după ce a examinat cu mare atenție edificiul, și-a exprimat întregul său entuziasm în cartea sa „Călătorii”, scrisă în arabă și publicată la București în 1900, în traducere românească.

ŞTIAŢI CĂ...

...Dantela de piatră îmbină armonios elemente arhitecturale bizantine, gotice, baroce, turceşti, arabe, georgiene, armene şi persane, dar şi româneşti?

În tipografia lăcaşului a văzut lumina prima carte în limba română din Moldova

626 22 3În chiliile mănăstirii şi-a găsit loc o tipografie pe care domnitorul a înfiinţat-o în anii imediat următori sfinţirii edificiului. Acolo s-au tipărit: „Cartea românească de învăţătura duminicelor de peste an” - Iaşi, 1643, prima carte în limba română tipărită în Moldova; Şapte Taine a Bisericii (1644), „Răspunsuri la Catehismul Calvinesc” - Suceava, 1645, dar şi o carte de legi, „Pravilele împărăteşti”, „Predoslovia” domnitorului Vasile Lupu la „Cartea românească de învăţătură” („Cazania”) a mitropolitului Varlaam. În acest fel s-a mai făcut încă un pas important în introducerea limbii române în biserică. În latura nordică a pronaosului, în două nişe, se odihnesc osemintele familiei ctitorului: Tudosca, prima sa soţie, şi fiul acestora, Ştefan. Tot în mănăstire se mai află, într-o altă nişă, rămăşiţele pământeşti ale lui Dimitrie Cantemir, dar şi ale lui Alexandru Ioan Cuza. Cele ale domnitorului Vasile Lupu au fost aduse mulţi ani mai târziu după moartea sa.

Domnitorul Vasile Lupu a ctitorit una dintre cele mai frumoase biserici ortodoxe europene

Pentru că era interzis a scoate vreun „trup săvârşit din viaţă“ în afara zidurilor Istanbulului mai mult de trei mile, racla cu trupul neputrezit al Sfintei Cuvioase Parascheva a fost lăsată peste ziduri şi dusă în taină pe mare până la Galaţi, unde a fost preluată de emisarii domnitorului Vasile Lupu şi transportată până la Biserica Trei Ierarhi

Turcii i-au dat foc pentru a topi aurul de pe pereţi

De-a lungul vremii, biserica a trecut prin grele încercări: mai multe cutremure de pământ, în anii 1711, 1781, 1795, 1802 şi 1827, dar şi incendii şi jafuri au distrus părţi importante din Biserica Trei Ierarhi. A fost jefuită de păgâni în anii 1650 şi 1686, iar în urma incendiilor, biserica a fost deteriorată. Turcii au dat foc lăcaşului pentru a aduna aurul topit şi prelins pe pereţi. Astăzi se mai văd urme de aur doar în jurul câtorva ferestre situate în partea de nord. Biserica a fost refăcută în mare parte în etape. Prima restaurare a avut loc în 1877, apoi a urmat a doua, restaurare a arhitecturii, care a durat cinci ani, în perioada 1882-1887, căreia i-a urmat restaurarea picturilor încă doi ani. Interioarele au fost complet refăcute pe cheltuiala familiei Regelui Carol I şi au fost împodobite cu mobilier din bronz masiv suflat cu aur şi lucrat la Viena. Scaunele domneşti, scaunele arhiereşti, din bronz aurit, cu inserţii de email şi fildeş, înlocuiesc aceleaşi obiecte sculptate, odinioară, în lemn exotic la Constantinopol. Candelabrele actuale, din bronz aurit, le înlocuiesc pe cele din argint, dispărute în timpul restaurării. După ce refacerea a fost încheiată, biserica a fost resfinţită, ceremonie ce a avut loc în anul 1904, iar Regele Carol I şi Regina Elisabeta au intrat în rândul ctitorilor. După 1990, biserica întemeiată de Vasile Lupu şi-a recăpătat statutul de mănăstire, cel care a rânduit acest lucru fiind chiar actualul Patriarh al României, Înalt Prea Sfinţitul Daniel, care ocupa, la vremea aceea, scaunul Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei.

Add comment


Security code
Refresh