Main menu

header

ATENTIE ! Acest site foloseste cookies.

Sunte de acord cu cele prezentate. Learn more

I understand

Conform Regulamentului European 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date, Taifasuri Media SRL, are obligația de a prelucra date cu caracter personal în conformitate cu principiile de prelucrare și în condiții de securitate tehnică și numai pentru scopurile specificate în Prelucrarea datelor.

Comoara de preţ de la Mănăstirea Brazi

de Anda Postolache

La numai un kilometru de localitatea vinicolă Panciu, din Vrancea, între dealuri şi podgorii, se află Mănăstirea Brazi. Despre existenţa unui mic schit în acest loc s-au găsit date încă din secolul al XVII-lea. Dar mai mult decât atât, se ştie că încă din vremea lui Ştefan cel Mare şi Sfânt aici se afla un pustnic cu numele Gheorghe, care ducea o viaţă sihăstrească pe dealul Neicului, aproape de Pârâul Hăulita.

Mănăstirea Volovăţ, moştenire de la Ştefan cel Mare

de Anda Postolache

- Cu hramul Înălţarea Sfintei Cruci

La doar patru kilometri de Rădăuţi, în nordul ţării, unde se agaţă harta-n cui, cum este o vorbă, se află una dintre bisericile ridicate de Ştefan cel Mare, prea puţin cunoscută de turişti spre a fi vizitată, dar nu mai puţin valoroasă decât altele. Durată în piatră, după modelul vechilor ctitorii moldave, având contraforţi solizi, Biserica Înălţarea Sfintei Cruci din Volovăţ este încă una dintre multele mărturii ale evlaviei bravului domnitor moldovean.

Credinţa din înălţimile Mănăstirii Predealului

de Anda Postolache

- Cu hramul Naşterii Maicii Domnului (8 septembrie)

Anul nou bisericesc, spre deosebire de cel laic, începe la 1 septembrie. În semn de mare preţuire pentru Maica Domnului, Biserica a rânduit ca prima mare sărbătoare să fie chiar naşterea sa, la 8 septembrie. Este de altfel şi unul dintre hramurile foarte des întâlnite la mănăstirile şi la bisericile noastre ortodoxe. Biserica nouă a Mănăstirii din Predeal este închinată acestui praznic al Prea Curatei Fecioare Maria, lăcaş la care vă invităm să mergeţi cu gândul şi cu inima într-un pelerinaj duhovnicesc, cu speranţa că veţi ajunge acolo şi la propriu într-o bună zi.

Biserica Arbore, ridicată de portarul Sucevei

de Anda Postolache

- Are hramul Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul

Ziua de 29 august este o sărbătoare ce aminteşte de ceva trist - sfârşitul vieţii pământeşti a celui care l-a botezat pe Domnul, Sfântul Prooroc Ioan. Cu toate acestea, zilele când sfinţii se sfârşesc sunt mari şi plăcute înaintea Domnului, pentru că reprezintă de fapt începutul vieţii fericite fără sfârşit.
Biserici şi mănăstiri cu hramul acestei sărbători nu sunt foarte multe, dar între cele care sunt la noi în ţară se distinge străvechea Biserică Arbore, din Suceava.
Construită de hatmanul Luca Arbore, portar al Sucevei, în anul 1503, biserica cu hramul Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul, din apropierea Gurii Humorului, din satul Arbore, îşi aşteaptă, la fel ca Moldoviţa, Suceviţa, Voroneţ şi Putna, vizitatorii.

Mărturia voievozilor credincioşi: Glavacioc

de Anda Postolache

- Cu hramul „Buna Vestire”

Aşezată la 64 km de Piteşti şi la 35 km de Găeşti, Mănăstirea Glavacioc este podoaba micului deal de lângă satul cu acelaşi nume din judeţul Argeş, dar şi mărturia că domnitorii şi voievozii noştri ridicau lăcaşuri sfinte din credinţă adevărată în Dumnezeu. Unul dintre ei, Vlad Călugărul, este îngropat chiar aici.

Locul formării Patriarhului Iustin Moisescu: Mănăstirea Negru Vodă

de Anda Postolache

- Cu hramul Adormirea Maicii Domnului

Aşezat pe unul dintre importantele drumuri ce legau Ţara Românească de Transilvania, Câmpulug Muscelul a fost de-a lungul secolelor un important centru comercial, dar şi spiritual. Cetatea de pe malurile Râului Târgului a avut şansa şi cinstea de a fi fost prima cetate de scaun a Ţării Româneşti, după ce şi-a cucerit independenţa prin victoria de la Posada, sub Basarab I. Oraşul este întins pe o distanţă de cinci kilometri de-a lungul şoselei naţionale Piteşti-Braşov, fiind străujuit de dealurile pitoreşti Gruiu şi Măţău.

Locul transformării prin iubire şi credinţă: Muntele Tabor

de Anda Postolache

- Cu hramul „Schimbarea la Faţă a Domnului” (6 august)

Pe Muntele Tabor se află o mănăstire ridicată de români. Pe locul acesta, unde ştim că S-a schimbat la faţă Mântuitorul Hristos, exista încă din secolul al III-lea o mănăstire de călugări. Clădirile acestei aşezări au fost însă dărâmate de perşi, apoi de arabi şi de otomani, astfel încât, din secolul al XIII-lea, a rămas pustie. Cuviosul părinte român Irinarh Roseti (1771-1859) este cel care a ctitorit altă mănăstire pe Tabor în secolul al XIX-lea.

Mănăstirea Plumbuita, casa Domnului de 450 de ani

de Anda Postolache

Bucureşteanul sau pelerinul de oriunde, plecat ca albina, să adune dulceaţa învăţăturilor duhovniceşti, va afla pe malul Râului Colentina un stup de mare preţ: Mănăstirea Plumbuita. Prima ctitorire are loc la 1560, când voievodul Petru cel Tânăr, fiul lui Mircea Ciobanul şi al Doamnei Chiajna, începe construcţia mănăstirii, ce va fi terminată de domnitorul Mihnea Turcitul.  Plumbuita are aspect de fortăreaţă, aşa cum aveau în acea perioadă multe lăcaşuri monahale.

Mănăstirea Cetăţuia, fortăreaţa Iaşiului medieval

de Anda Postolache

- Cu hramul „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel”

Cine merge la Iaşi şi nu urcă şi pe colina pe care se află Mănăstirea Cetăţuia poate să spună că a pierdut din vedere o mare frumuseţe arhitecturală şi mirifica grădină a aşezământului amintit. Este nevoie să urci pe o colină din partea sudică a oraşului Iaşi, să treci printr-o mică pădure şi după câţiva kilometri ajungi pe platoul unde se ridică semeaţă Mănăstirea Cetăţuia. De cum intri pe sub turnul-clopotniţă eşti uimit de gazonul verde, de aleile ce ţi se aştern la picioare, îndemnându-te să te bucuri de oaza de linişte păzită bine de zidurile împrejmuitoare.

Mănăstirea Topliţa, ctitoria primului Patriarh al Bisericii Ortodoxe

de Anda Postolache

- Poartă hramul Sfântului Prooroc Ilie

Sfântului Prooroc Ilie i s-au dedicat în general multe sfinte lăcaşuri de cult. Unul dintre ele este cel de la Topliţa, ctitorie a primului Patriarh român, Miron Cristea. Mănăstirea se află chiar în curtea părinţilor fostului Patriarh, acolo unde, de fapt, cel care pe atunci nu era decât episcop al Caransebeşului a dorit să fie îngropat.

Buciumeni, mănăstirea din inima pădurii de tei

de Ana Trifan

- Cu hramul Sfânta Treime

Mănăstirea gălăţeană Buciumeni a învins războaiele mondiale şi furia comuniştilor. Astăzi vă aşteaptă să-i călcaţi pragul şi să vă minunaţi de hărnicia călugăriţelor şi de frumuseţea locului. Cea mai parfumată perioadă în care puteţi vizita mănăstirea e cea când înfloresc teii, şi sute de credincioşi vin să se roage la altarul din pădure. Măicuţele vă vor bucura sufletul cu florile de care au mare grijă atât în curtea mănăstirii, cât şi în seră, dar şi cu goblenurile şi icoanele minunate pe care le făuresc în atelier. Tot aici, în atelierul de brodat, măicuţele înfloresc cu degetele lor chipuri de sfinţi care vor împodobi haine preoţeşti.