Main menu

header

ATENTIE ! Acest site foloseste cookies.

Sunte de acord cu cele prezentate. Learn more

I understand

Conform Regulamentului European 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date, Taifasuri Media SRL, are obligația de a prelucra date cu caracter personal în conformitate cu principiile de prelucrare și în condiții de securitate tehnică și numai pentru scopurile specificate în Prelucrarea datelor.

Religie - Tradiţii – Obiceiuri – Credinţe

- Măcinica Foca este denumirea populară a Sfântului Mucenic Foca, serbat la 22 septembrie. Oamenii din popor i-au atribuit Sfântului puterea de a fi apărător de rele şi de durere, iar prin respectarea zilei sale, aceştia aveau credinţa că vor fi apăraţi de foc


- La 24 septembrie, de ziua Sfintei Muceniţe Tecla, se serbează în calendarul popular „Teclele”, reprezentări mitice feminine „rele de foc şi de lupi”


- În unele zone se credea că „Teclele”, ca şi „Filipii”, puteau fi îmbunate prin respectarea cu severitate a zilelor lor, prelungite până spre 29 septembrie. Erau interzise mai ales unele activităţi casnice: nu se mătura, nu se arunca cenuşa din sobă, pentru a nu fi găsită şi mâncată de lupoaice


- În satele subcarpatice din Muntenia, „Teclele” erau onorate prin neprelucrarea în ziua lor a lânii, a firelor de păr de animale sau a pieilor acestora.

Religie - Locul unde se săvârşesc miracole: Mănăstirea Radu Vodă

    În mijlocul Capitalei, ascunsă parcă de ochii curioşilor, Mănăstirea „Radu Vodă” ascunde o comoară de pictură, arhitectură românească, dar mai ales multă şi nepreţuită sfinţenie. Un monument ridicat în numele Sfintei Troiţe, avându-l alături pe Sfântul Nectarie, binecunoscut în toată lumea pentru minunile săvârşite.

 Primul ctitor, Alexandru Voievod
     Ridicată „spre slava lui Dumnezeu în numele Sfintei Troiţe”, începuturile mănăstirii se situează în veacul al XVI-lea. Astfel, primul ctitor, Alexandru Voievod, începe să zidească biserica în 1568, pe ruinele alteia mai vechi, ca apoi, în 1595, turcii lui Sinan Paşa să ardă tot. Rezidită între anii 1614 şi 1645 de Radu Voievod, mănăstirea poartă de atunci numele marelui conducător. Un document din 1586 ne spune că pentru a avea bani de reconstrucţie: „Domnul a vândut pe timp de un an vama de sare de la Ocnele Telega şi Ghiţişoara, cu care bani a făcut chiliile bisericii”. La rândul lui, Sinan Paşa, vrând să transforme ţara în paşalâc turcesc, fortifică Mănăstirea şi zidul cimitirului, întărindu-le cu pământ şi cu trunchiuri de stejar.

Religie - Tradiţii – Obiceiuri – Credinţe

- La 13 septembrie, românii aveau sărbătoarea numită „Ziua Ursului”, când se considera că urşii se împerechează. Oamenii nu prea lucrau şi nu mulgeau vacile, de teamă să nu le mănânce urşii;  - La 14 septembrie este sărbătoarea creştină Înălţarea Sfintei Cruci. În unele părţi ale ţării este ultima zi în care se culeg plante medicinale precum: boz, năvalnic, iarba de năjit, mătrăgună;

- În Oltenia, la 14 sepembrie, este „Cârstovul Viilor”, marcând perioada de început a culesului viilor şi a bătutului nucilor. În alte părţi este „Ziua Şarpelui”, în care este interzisă omorârea unui şarpe ieşit întâmplător în cale;

- 15 septembrie, ziua Sf. Nichita, în popor se numea „Nechita cel Nebun” şi se ţinea ca apărare de „nebuneli” şi să fie protejate păsările de ulii;  - La 17 septembrie, de ziua Sfintei Sofia şi a celor patru fiice ale sale, oamenii de la ţară spuneau că, dacă n-au plecat păsările călătoare, iarna va fi caldă.

Religie Partoş - Mănăstirea care l-a odihnit pe Sfântul Iosif

  La 14 septembrie îşi serbează hramul de Înălţarea Sfintei Cruci

   Între vetrele monahale din ţară ce îşi serbează hramul de Înălţarea Sfintei Cruci, la 14 septembrie, se numără şi mănăstirea din satul Banloc, comuna Partoş, judeţul Timiş.  

Veche de peste patru veacuri
    Începuturile Mănăstirii Partoş, situată la 57 de kilometri de Timişoara şi la 14 kilometri de Deva, se pierd în vremuri străvechi, neştiindu-se cu precizie când anume a fost ctitorită. Dar sunt documente ce atestă că ea deja exista în anul 1571, când ieromonahul Laurenţiu a poposit aici şi a făcut ca danie o carte pe care a scris: „Această carte, sfânta dumnezeiască Evanghelie, a dăruit-o ieromonahul Laurenţiu Cernogoraţ mănăstirii din Partoş, închinată Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavril, în 1571”.

     O altă mărturie este din 1529 în care se spune: „Cartea aceasta e proprietatea Mănăstirii Hopovo. S-a dat în anul 1639, în mâinile protopopului Eftimie, spre folosinţa bisericii din Belgrad, în timpul conducătorului ieromonah Gavril. Apoi s-a trecut la Mănăstirea Partoş în 1655, în vremea conducătorului ieromonah Neofit. Dacă acolo ar ameninţa-o vreun pericol, atunci să se dea înapoi Mănăstirii Hopovo”. 

Tradiţii – Obiceiuri – Credinţe

- Sărbătoarea Sfântului Vavila, protectorul animalelor, celebrată la 4 septembrie, era respectată pentru ca oamenii să aibă vite sănătoase


- la 5 septembrie, oamenii sărbătoreau „nunta şoarecilor”, pentru a le fi apărată casa şi recolta de şoareci


- Biserica sărbătoreşte la 6 septembrie Minunea Sfântului arhanghel în Colose. În popor, ziua se cheamă „Ciuda Lui Arhanghel” şi se ţinea pentru a fi protejate animalele, recoltele, pentru a nu fi ceartă în casă. Nu se cosea, pentru a nu se întâmpla rele


- 8 septembrie este pentru creştini Săbătoarea Naşterii Maicii Domnului, numită popular şi Precista Mică sau Sântămăria Mică. La această dată se considera că începe toamna, când vremea se răceşte, pământul se închide pentru reptile şi insecte, iar păsările migratoare pleacă în ţările calde. La 8 septembrie, ţăranii schimbau pălăria pe căciulă


- Sântămăria Mică, la fel ca şi cea Mare, era şi este ţinută ca sărbătoare de femeile gravide, pentru a naşte uşor, iar de cele sterpe, pentru a avea prunci. 

8 septembrie, Naşterea Maicii lui Dumnezeu

Sfânta Maria, Fecioara zămislită prin rugăciuni şi post 

   „Naşterea ta de Dumnezeu Născătoare Fecioară, bucurie a vestit la toată lumea; că din tine a răsărit Soarele dreptăţii, Hristos Dumnezeul nostru, şi, dezlegând blestemul, a dat binecuvântare şi, stricând moartea, ne-a dăruit nouă viaţă veşnică…”, spune sugestiv troparul (n.r. - scurtă cântare bisericească de laudă) naşterii Sfintei Fecioare Maria.
Ioachim şi Ana, părinţii Împărătesei Îngerilor, celebraţi la 9 septembrie

    Naşterea Maicii Domnului sau „Sfânta Maria cea Mică”, cum se zice în popor, este considerată de Părinţii Bisericii drept momentul istoric în care a început practic mântuirea neamului omenesc din robia păcatului strămoşesc. La 8 septembrie nu prăznuim naşterea vreunui sfânt, ci a celei mai sfinte dintre sfinţi, Naşterea Împărătesei Îngerilor. Sfintele Evanghelii nu au prea multe referiri despre naşterea şi viaţa Sfintei Fecioare.

    Din scrierile apocrife şi din tradiţie aflăm că Ioachim şi Ana, originari din Nazaretul Galileii, ajunşi la o vârstă înaintată, se rugau la Dumnezeu neîncetat, cu inima sfâşiată, pentru a avea şi ei un urmaş. Tot atunci era credinţa la evrei că toţi cei căsătoriţi, care nu aveau copii, erau oameni nevrednici, iar din acest motiv Ioachim şi Ana erau defăimaţi şi li se refuzau jertfele aduse la Templu. Deşi cei doi se rugau fără încetare să aibă un prunc, rugăminţile nu le-au fost ascultate. Gândindu-se cum să capete încrederea lui Dumnezeu, Ioachim s-a retras în pustiu şi s-a rugat timp de 40 de zile. Între timp, Ana a făgăduit Domnului că, dacă îi va dărui un fiu, îl va da să slujească în biserică… 

Religie - Sărbători de sfârşit de august

- 29 august - Tăierea Capului Sfân­tului Ioan Botezătorul.

    Sfântul Ioan, Înainte­mergătorul şi Botezătorul Domnului, şi-a început profeţia în pustiul Iordanului, propovăduind numele lui Hristos. El îi boteza pe oameni cu apă, pregătindu-i pentru întâlnirea cu Mesia. Aducând mustrări lui Irod Antipa, tetrarhul Galileii, care, contrar legii, se căsătorise cu Irodiada, soţia fratelui său Filip când acesta încă trăia şi avusese cu ea o fată, Salomeea, a atras de partea sa ura Irodiadei, care după multe încercări l-a forţat pe Irod să-i aducă drept cadou capul Sfântului. După mult timp de când fuseseră îngropate, moaştele Sfântului au fost găsite în mod miraculos şi de atunci răspândesc harul asupra credincioşilor care li se închină.  


- 30 august - Sfântul Ale­xan­dru.

    Fost episcop pe vremea împăratului Constantin, Sfântul Alexandru a fost trimis de patriarhul Mitrofan, întâiul patriarh al Constantinopolului la cel dintâi Sinod, unde a dovedit multă pricepere. Cu zece zile înainte de moarte, Preasfinţitului Mitrofan i se arată un înger care-i spune să-l lase pe Alexandru în locul său. Înălţat la acest rang, Sfântul păstoreşte turma lui Hristos, mutându-se la Domnul la vârsta de 98 de ani.

Religie - „Petru şi Pavel” - Schitul cu doar trei călugări

La 1.700 metri altitudine, în inima Bucovinei, unde zăpada poposeşte opt luni pe an, trei călugări sunt mai aproape de ceruri. Aici, la Schitul „Petru şi Pavel”, găseşti mireasmă nefăţarnică, credinţă muncită în genunchi şi căznită în posturi, împletită cu miros de tămâie. Aici, sfinţenia e dulce şi încă se mănâncă pe pâine.

În liniştea Bucovinei...
    Bucovina e un loc aparte. Aer tare şi rugăciuni cum nu vei auzi nicicând în altă parte şi fresce demne de orice muzeu al lumii moderne. Aici oamenii îl au pe Dumnezeu în case, purtându-l cu sine în orice loc s-ar afla. În creierul munţilor, după ce urci o cărăruie ce pare mai degrabă o scară către Dumnezeu, liniştindu-se brusc în faţa turlei Schitului „Petru şi Pavel”, vezi dragostea lui Dumnezeu.

Religie - Tradiţii – Obiceiuri – Credinţe

- Despre postul dedicat Sfintei Fecioare Maria se spune  în popor că este rupt din cel al Paştilor. În vechime, femeile „iertate” se autoizolau şi petreceau în post mai aspru perioada aceasta, ţineau zile de post negru, pentru binele familiei lor

- 14 august este, atât în plan bisericesc, cât şi popular, ziua premergătoare sărbătorii Adormirii Maicii Domnului. Numită „Cercurile Sfintei Marii”, această zi era respectată mai ales de femeile însărcinate, pentru a naşte uşor, dar şi pentru a le fi apărată casa de incendii

- La 15 august se serbează Adormirea Preasfintei Fecioare Maria, cea mai importantă sărbătoare a lunii august. Oamenii foarte credincioşi, ca şi azi, mergeau în pelerinaje la mănăstirile cu acest hram. Tradiţia era ca fiecare să meargă cât mai mult pe jos, spre a le fi considerată mai mare jertfa de sine

- Tot la 15 august se culeg flori şi se pun la icoana Maicii Domnului pentru că se crede că aşa vor fi bune de leac. Se dau pomeni cu prune şi struguri pentru cei adormiţi, se tocmesc pândarii la vii. Dacă înfloresc trandafirii, se spune că va fi toamna lungă

Religie - Mănăstirea Govora, vechi lăcaş de cultură

  - De ziua Adormirii Maicii Domnului (15 august) nu rataţi hramul frumoasei Mănăstiri Govora

     Situată într-un peisaj de vis, la poale de deal, la 6 km de Băile Govora şi la doar 18 km de Râmnicu-Vâlcea, Mănăstirea Govora oferă celor care îi trec pragul privilegiul de a respira aerul spiritual şi liniştea pe care le are acest lăcaş vechi de cult. Este un monument arhitectonic medieval de o rară frumuseţe, ridicat parţial în secolele al XIV-lea şi al XV-lea, sub domnia lui Vlad Dracul, fiind astfel şi una dintre cele mai vechi mănăstiri din Ţara Românească. Numele de Govora vine de la cuvântul rusesc „gavari” („a vorbi” sau „murmur de izvor”).  


Trecut zbuciumat
      Intrarea în incinta complexului monahal se face pe sub turnul clopotniţei, etajat pe patru niveluri, înalt de 15 metri, şi ale cărui ziduri sunt groase de aproape doi metri. Curtea mănăstirii este construită sub formă de fortăreaţă, având pe laturi chiliile, anexele şi zidul.  Trecutul acestei mănăstiri este plin de evenimente, unele nu tocmai plăcute. Boierul Albu cel Mare a pustiit-o în vremea domniei lui Vlad Ţepeş (1448-1476), aşa încât mănăstirea a fost refăcută de Vlad Călugărul şi de Radu cel Mare între anii 1492 şi 1496. Matei Basarab a reparat-o în întregime la 1640. Tot el a instalat aici tiparniţa pe care i-o dăruise, la cererea sa, cu meşteri cu tot, mitropolitul cărturar Petru Movilă de la Kiev. Mai târziu, Constantin Brâncoveanu, prin stareţul Paisie, a renovat şi completat incinta cu clopotniţa şi cu clădirile de pe latura stângă şi de nord. Aflăm din istoricul mănăstirii că trapeza i-a fost adăugată abia în 1775. 

Religie Tradiţii – Obiceiuri – Credinţe

- Oamenii spuneau în vechime că dacă de ziua Sfântului Fotie, la 12 august, este zi frumoasă, aşa va fi şi toamna din acel an

- La 13 august, când în calendarul creştin ortodox este ziua Sfinţilor Macabei, în tradiţia populară românească este Ziua Ursului, care se ţinea în anumite zone montane de teamă ca urşii să nu mănânce animalele din gospodărie. Sfinţii Macabei au fost şapte fraţi evrei, iubitori de Dumnezeu şi au trăit pe vremea împăratului Antioh, care a vrut să distrugă neamul evreiesc şi Legământul lor cu Dumnezeu.

- În perioada 1-15 august, lumea arhaică a satului era în Postul Sântămăriei. În acest timp, oamenii se pregăteau pentru marea sărbătoare dedicată Maicii Domnului. De Sântămărie, îmbrăcaţi în straie de sărbătoare, mergeau la diferite bâlciuri şi târguri ce se organizau în satele mai mari.