Main menu

header

ATENTIE ! Acest site foloseste cookies.

Sunte de acord cu cele prezentate. Learn more

I understand

Conform Regulamentului European 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date, Taifasuri Media SRL, are obligația de a prelucra date cu caracter personal în conformitate cu principiile de prelucrare și în condiții de securitate tehnică și numai pentru scopurile specificate în Prelucrarea datelor.

Religie - Mănăstirea de la poalele Caraimanului

   La poalele Munţilor Bucegi, mai precis lângă staţiunea turistică Buşteni, se află Mănăstirea Caraiman. Biserica albă, de zid, se ridică falnică, profilându-se pe conturul masivului de unde binecunoscuta Cruce te priveşte cu braţele deschise. Este interesantă şi plină de optimism povestea celui care a ctitorit sfântul lăcaş din munte, părintele Gherontie Puiu.

Orfan aruncat la gunoi!
     Născut la Todireşti, judeţul Iaşi, părintele Gherontie a crescut fără ambii părinţi. Mama i-a murit la naşterea sa, iar tatăl o părăsise înainte ca ea să-i aducă pe lume fiul. Părintele povesteşte că moaşele l-au aruncat pur şi simplu la gunoi, dar l-a luat o femeie miloasă care a trecut pe acolo şi l-a auzit plângând. Încă de mic, băiatul avea înclinaţie spre cele sfinte. La 7 ani a trăit o minune: a visat o tânără frumoasă şi luminoasă, îmbrăcată ca o măicuţă de mănăstire şi care i-a spus că a ales pentru el o misiune.

Religie - Tradiţii – Obiceiuri – Credinţe

- Luna august este numită popular Gustar, pentru că acum este gustatul ritual al boabelor de struguri, perioadă a anului bogată în activităţi ce necesitau rapiditate în împlinirea lor: secerişul, întreţinerea culturilor, cositul fânului, toate acestea fiind însoţite şi de multe datini


- La 1 august, în tradiţia străveche era Macavei sau Împuitaul Urşilor (Împerecheatul). În această zi se stropeau cu agheasmă grădinile şi livezile, se sfinţeau spicele de grâu, se scotea mierea din stupi pentru a fi folosită în practicile medicale


- Pobrejenea este numele popular al sărbătorii Schimbării la Faţă a Domnului, care se serbează la 6 august. În unele zone se spunea că începe călătoria berzelor, a stârcilor şi altor păsări migratoare. Frunza pădurilor începe să se îngălbenească, iar în unele locuri se spunea că apa râurilor se răceşte de acum încolo şi nu se mai face baie, deoarece vine toamna. 

Religie - Schimbarea la Faţă, bucuria celor mântuiţi

    În fiecare an, la 6 august, Biserica Ortodoxă sărbătoreşte praznicul împărătesc al Schimbării la Faţă a Domnului Iisus Hristos. Momentul este relatat în Sfânta Scriptură de la evangheliştii Matei (capitolul XVII, de la 1 la 9) şi Luca (capitolul IX, de la 28 la 36). Aflăm că Domnul a plecat pe Muntele Taborului împreună cu ucenicii Petru, Ioan şi Iacob, pentru a se ruga.
    În timpul rugăciunii s-a petrecut o minune: Faţa lui Iisus s-a luminat atât de tare, iar veşmintele Lui erau aşa de albe, încât ucenicii au căzut la pământ, iar Petru, neştiind ce să spună, a cerut să nu mai plece de acolo, atât de bine le era sufleteşte.

    Faptul acesta vine să confirme ceea ce Domnul le spusese cu câteva zile mai înainte apostolilor: „Sunt unii din cei care stau aici care nu vor gusta moartea până ce nu vor vedea Împărăţia lui Dumnezeu venind întru putere“. Era vorba despre înnoirea trupească şi duhovnicească pe care a promis-o celor care vor crede în El şi Îl vor iubi.

    Sfinţii Părinţi traduc pe înţelesul nostru minunea aceasta ca pe o degustare a bucuriei Împărăţiei Cerurilor, de care vor avea parte cei care fac voia lui Dumnezeu.

Religie - Păltiniş – Schitul unde s-a rugat Constantin Noica

   Cei care şi-au programat vacanţa în zona Sibiului au de văzut un loc extraordinar de frumos şi plin de încărcătură spirituală în Munţii Cindrel. Este vorba despre Schitul de la Păltiniş, cunoscuta staţiune turistică aflată la 32 de kilometri de oraşul Sibiu, situată la o altitudine de peste 1.350 de metri, într-un cadru natural de vis, conferit de prezenţa brazilor şi de aerul pur şi răcoros. Schitul din Păltiniş a fost construit în 1930, de fostul mitropolit Nicolae Bălan al Ardealului, aducând prin ridicarea sfântului locaş o notă în plus de spiritualitate acestui loc de meditaţie a filosofului Constantin Noica (1909-1987).
    Schitul micuţ din lemn şi cele câteva chilii ale sale se află chiar la intrarea în staţiune, pe o parte mai lăturalnică.

    În curtea acestuia se află mormântul gânditorului român amintit. În incinta schitului se găseşte şi o casă de odihnă pentru clerici.  Biserica a fost ridicată din lemn de brad de un grup de meşteri din Răşinari, conduşi de Şerban Cruciat, din localitatea amintită, situată ceva mai jos de Păltiniş. Catapeteasma bisericii a fost sculptată în stil neobizantin de Constantin Vasile între anii 1944 şi 1945, iar pictura, de dată mai recentă, este opera lui Ovidiu Preotescu. Clopotele din bronz au fost turnate la Fabrica Schact-Kantz, în 1927. 

Religie - Tradiţii – Obiceiuri – Credinţe

- Panteliile sunt surorile lui Sântilie, fiinţe năpraznice, care pârjolesc şi ard fără milă holdele în luna lui Cuptor. Se credea că forţele lor distructive se reduc dacă se îndeplinesc nişte restricţii de muncă la 13 şi la 20 iulie

- Caloianul este păpuşa confecţionată din lut, cârpe, paie, crenguţe, coji de ouă. Atunci când era invocată ploaia cu ajutorul ei, păpuşa se numea Moaşa Ploii, Mama Caloiana, Maica Călătoarea, Scaloiana, iar dacă trebuia să oprească seceta i se spunea: Mama Secetei, Tatăl Soarelui, Sfântul Soare, Sântilie. Erau folosite formule magice de invocare

- Pantelimon sau Pintilie Călătorul  este o reprezentare mitică, având data de celebrare la 27 iulie, când în calendarul ortodox este Sfântul Mucenic Pantelimon. Se spunea că la această dată se apropie toamna şi că păsările se strâng în stoluri

- La 27 iulie mai este celebrată şi Împerecherea Rudarilor, la Câmpulung Muscel, judeţul Argeş. În ultima zi a târgului de Sântilie, la rudari are loc cunoaşterea tinerilor în vederea căsătoriei. În alte zone, obiceiul mergea şi mai departe, adică la acea dată se rezolvau şi divorţurile.

Religie - Cinstirea Sfântului Ilie pe tărâm constănţean

    Judeţul Constanţa a fost la sfârşitul săptămânii trecute gazda mai multor evenimente religioase. Mănăstirea Dumbrăveni şi-a serbat hramul la 18 iulie, de ziua Sfântului Emilian de la Durostorum; la 20 iulie, de Sfântul Ilie, au fost aduse părticele din moaştele Sfântului Mare Mucenic Gheorghe la Biserica “Sfântul Ilie” din Techirghiol, iar la Cernavodă, Episcopul Tomisului, ÎPS Teodosie, a săvârşit slujba târnosirii unei biserici cu hramul proorocului Ilie Tesviteanul, tot la 20 iulie. 

Sărbătoare la Mănăstirea Dumbrăveni 
     Mănăstirea Dumbrăveni, care şi-a serbat ocrotitorul la 18 iulie, este situată în localitatea cu acelaşi nume, aşezată în partea de sud a judeţului Constanţa, aproape de graniţa cu Bulgaria. Pe raza localităţii s-a descoperit un complex rupestru, format din morminte creştine, şi o bisericuţă, compartimentată în trei încăperi: pronaos, naos şi altar. Complexul paleocreştin de la Dumbrăveni prezintă analogii vizibile cu acela de la Basarabi-Murfatlar, fiind locuit în două etape, secolele V-VI şi IX-X.

Religie - Tradiţii – Obiceiuri – Credinţe

- Miţuitul oilor este o operaţiune din marea suită a lucrărilor dedicate oieritului, ce se efectuează între 15 şi 20 iulie, înainte de Sântilie. Acest miţuit al oilor este de fapt tunderea mieilor fătaţi în acea primăvară. În această perioadă, nevestele ciobanilor urcau la munte, la stână, pentru a face operaţiunea aceasta. În unele părţi, tinerii păstori coborau în sate pentru a-şi scoate drăguţele la horă de Sfântul Ilie

- Sântilie reprezintă zeul focului şi al soarelui, identificat cu zeul grec Helios şi cu Gebeleisis, din mitologia geto-dacă. O dată cu creşterea influenţei creştinismului, sărbătoarea a fost identificată cu cea a Sfântului Ilie, 20 iulie. În viziunea populară, Sântilie produce tunete şi fulgere, ploi cu grindină, incendiile din verile caniculare

- Opârlia este reprezentarea mitică din panteonul românesc, ce aduce incendii în locuinţe şi arsuri pe corp dacă oamenii nu-i prăznuiesc ziua, la 23 iulie. În Moldova şi Dobrogea, Opârlia se numeşte Foca, pentru simplul fapt că în calendarul ortodox în această zi este Sfântul Mucenic Foca.

Religie - Ctitorie ştefaniană pentru Sfântul Ilie

La un kilometru şi jumătate de oraşul Suceava, în localitatea Scheia, se află o biserică ctitorită de Voievodul Ştefan cel Mare şi Sfânt în 1488, având hramul Sfântului Prooroc Ilie. 

Veche de cinci secole
      Aşadar, ctitoria marelui Ştefan are deja cinci secole de existenţă, dar timpul pare că nu şi-a pus amprenta pe ea. Referindu-se la năvălirea polonezilor în anul 1497, cronicarul Grigore Ureche spune:  „Leşii umblau prin păduri de aflau prăzi şi jafuri, nesocotind de bună seamă nici Mănăstirea Sfântul Ilie”.
      Între nenorocirile abătute asupra acestor locuri şi, implicit, asupra Mănăstirii Sfântul Ilie de lângă Suceava, amintim şi expediţiile turcilor împotriva lui Petru Rareş din anul 1538, ce au provocat mănăstirii destule distrugeri frescelor interioare, celei votive, ovalului feţei ctitorilor şi simbolului creştinătăţii.  De asemenea, războaiele turco-polone de la sfârşitul secolului al XVII-lea au dus şi ele la pustiirea mănăstirii. În secolul al XVIII-lea a fost relativ linişte pentru călugării sântileni, cum erau numiţi aceştia. În această perioadă, aici a fost înfiinţată o şcoală clericală. 

Religie - Tradiţii – Obiceiuri – Credinţe

  - Pe 15 iulie, tradiţia populară (mai ales în Oltenia şi Muntenia) o serba pe Ciurica, reprezentare mitică ce dădea dreptul femeilor să se răzbune pe bărbaţii lor. Se credea că, dacă în această zi există ceartă în familie, tot anul va fi la fel. Existau şi anumite expresii de ameninţare a copiilor obraznici: „Stai cuminte că vine Ciurica!” - Chiric Şchiopul este un alt personaj din galeria populară, ziua lui fiind la 15 iulie, atunci când în calendarul ortodox este menţionat Sfântul Mucenic Chiric.

    Faptul că Sfântul Chiric a murit ca mucenic la o vârstă fragedă a făcut ca poporul să preia informaţia greşit şi să o denatureze (din lipsă de carte), aşa încât Chiric a devenit un personaj şchiop. Este considerat o divinitate puternică, respectat în popor, mai ales prin interdicţii de muncă în ziua lui - Circovii de vară este o sărbătoare de trei zile în mijlocul verii: 16-18 iulie, în care erau venerate forţele malefice ce aduceau boli psihice. Îmbolnăvirile de acest gen se şi numeau Luatul de Circovi sau Lovitul de Circovi. Circovii mai aduceau şi alte năpaste, precum grindina, incendiile, fiarele sălbatice ce atacau turmele. Interdicţiile de muncă erau drastice, singurele admise erau culesul de pelin şi de peliniţă, pentru confecţionarea măturilor. 

Religie - Mănăstirea Pissiota – Un colţ de Rai

    Dacă vrei să mergi la Mănăstirea Pissiota te opreşti la Potigrafu, pe DN1. De aici, un indicator te îndrumă spre lăcaşul Domnului. Când ai ajuns aici, răsuflarea ţi se taie de frumuseţea peisajului. Turnul bisericii mănăstirii, realizat în stil italian, este perfect încadrat într-un ansamblu bizantin desăvârşit. O sinteză perfectă, ce aminteşte pe undeva de stilul bisericilor macedonene. Aceasta este amprenta ctitorului, marele inginer şi om de cultură Nicolae Pissiota, după care s-a dat şi numele lăcaşului de cult.

Poartă numele ctitorului său
Nicolae Pissiota s-a născut în 1860, în satul Hrupişte, lângă Lacul Kastoria (pe teritoriul Greciei de astăzi), într-o familie de crescători de animale. A fost un elev silitor, iar după terminarea liceului în Bitolia (capitala neoficială a aromânilor), a plecat ca bursier la Paris, la Şcoala de Drumuri şi Poduri. La sfatul unui prieten (generalul Burghele) îşi părăseşte locul de baştină, situat pe atunci în Imperiul Otoman, şi cere naturalizarea în tânărul şi independentul Regat al României. Carol I îi acordă dreptul de a locui pe teritoriul României şi, la sfârşitul secolului al XIX-lea îl găseşte angajat al CFR şi căsătorit (1894) cu Zoe Eustaţiu, fiica unui diplomat de carieră. 

Religie Tradiţii – Obiceiuri – Credinţe

- În încercarea de a rări relele ce le puteau atinge recoltele, oamenii au început să desfăşoare o serie de ritualuri. Strămoşii noştri aveau în această perioadă ca personaje principale ale sărbătorilor populare: Pricupul, Ana-Foca, Cosmadinul, Paparuda, Pintilie, Ciurica, Sântiliile

- Paparuda este o figură mitică pluviometrică, preromână, invocată în vreme de secetă, pe care o găsim şi la alte popoare vecine. În timpul ritualului de invocare a ploii, femei sumar îmbrăcate dansau frenetic în timp ce erau udate cu apă

- Pricupul este numele unui personaj mitic derivat al  Sfântului Mare Mucenic Procopie, serbat la 8 iulie. Oamenii credeau că el grăbeşte coacerea grânelor şi, totodată, le fereşte de fenomenele meteorologice extreme. Ţăranii considerau că Pricupul trebuie respectat, altfel s-ar răzbuna, distrugând recoltele prin arşiţă cumplită.