Main menu

header

Locul transformării prin iubire şi credinţă: Muntele Tabor

de Anda Postolache

- Cu hramul „Schimbarea la Faţă a Domnului” (6 august)

Pe Muntele Tabor se află o mănăstire ridicată de români. Pe locul acesta, unde ştim că S-a schimbat la faţă Mântuitorul Hristos, exista încă din secolul al III-lea o mănăstire de călugări. Clădirile acestei aşezări au fost însă dărâmate de perşi, apoi de arabi şi de otomani, astfel încât, din secolul al XIII-lea, a rămas pustie. Cuviosul părinte român Irinarh Roseti (1771-1859) este cel care a ctitorit altă mănăstire pe Tabor în secolul al XIX-lea. Read more: Locul transformării prin iubire şi credinţă: Muntele Tabor

Mănăstirea Plumbuita, casa Domnului de 450 de ani

de Anda Postolache

Bucureşteanul sau pelerinul de oriunde, plecat ca albina, să adune dulceaţa învăţăturilor duhovniceşti, va afla pe malul Râului Colentina un stup de mare preţ: Mănăstirea Plumbuita. Prima ctitorire are loc la 1560, când voievodul Petru cel Tânăr, fiul lui Mircea Ciobanul şi al Doamnei Chiajna, începe construcţia mănăstirii, ce va fi terminată de domnitorul Mihnea Turcitul.  Plumbuita are aspect de fortăreaţă, aşa cum aveau în acea perioadă multe lăcaşuri monahale. Read more: Mănăstirea Plumbuita, casa Domnului de 450 de ani

Mănăstirea Cetăţuia, fortăreaţa Iaşiului medieval

de Anda Postolache

- Cu hramul „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel”

Cine merge la Iaşi şi nu urcă şi pe colina pe care se află Mănăstirea Cetăţuia poate să spună că a pierdut din vedere o mare frumuseţe arhitecturală şi mirifica grădină a aşezământului amintit. Este nevoie să urci pe o colină din partea sudică a oraşului Iaşi, să treci printr-o mică pădure şi după câţiva kilometri ajungi pe platoul unde se ridică semeaţă Mănăstirea Cetăţuia. De cum intri pe sub turnul-clopotniţă eşti uimit de gazonul verde, de aleile ce ţi se aştern la picioare, îndemnându-te să te bucuri de oaza de linişte păzită bine de zidurile împrejmuitoare.

Read more: Mănăstirea Cetăţuia, fortăreaţa Iaşiului medieval

Mănăstirea Topliţa, ctitoria primului Patriarh al Bisericii Ortodoxe

de Anda Postolache

- Poartă hramul Sfântului Prooroc Ilie

Sfântului Prooroc Ilie i s-au dedicat în general multe sfinte lăcaşuri de cult. Unul dintre ele este cel de la Topliţa, ctitorie a primului Patriarh român, Miron Cristea. Mănăstirea se află chiar în curtea părinţilor fostului Patriarh, acolo unde, de fapt, cel care pe atunci nu era decât episcop al Caransebeşului a dorit să fie îngropat. Read more: Mănăstirea Topliţa, ctitoria primului Patriarh al Bisericii Ortodoxe

Buciumeni, mănăstirea din inima pădurii de tei

de Ana Trifan

- Cu hramul Sfânta Treime

Mănăstirea gălăţeană Buciumeni a învins războaiele mondiale şi furia comuniştilor. Astăzi vă aşteaptă să-i călcaţi pragul şi să vă minunaţi de hărnicia călugăriţelor şi de frumuseţea locului. Cea mai parfumată perioadă în care puteţi vizita mănăstirea e cea când înfloresc teii, şi sute de credincioşi vin să se roage la altarul din pădure. Măicuţele vă vor bucura sufletul cu florile de care au mare grijă atât în curtea mănăstirii, cât şi în seră, dar şi cu goblenurile şi icoanele minunate pe care le făuresc în atelier. Tot aici, în atelierul de brodat, măicuţele înfloresc cu degetele lor chipuri de sfinţi care vor împodobi haine preoţeşti. Read more: Buciumeni, mănăstirea din inima pădurii de tei

Cea mai înaltă biserică din ţară: Dragomirna

de Elena Şerban

- Cu hramul Pogorârea Sfântului Duh

Despre Moldova se ştie că este casă pentru unele dintre cele mai frumoase biserici şi mănăstiri din ţară. Am auzit cu toţii de Suceviţa, Moldoviţa, Voroneţ sau Agapia. Dar în afara acestor comori cunoscute chiar şi de turiştii de peste hotare, Moldova se mai mândreşte cu alte comori. Pe una dintre acestea, Dragomirna, vă invităm să o descoperiţi în rândurile de mai jos. Read more: Cea mai înaltă biserică din ţară: Dragomirna

Mănăstirea Bărboi, moştenirea familiei Sturdza din dulcele târg al Ieşilor

de Anda Postolache

- Poartă hramul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel

Aşezată într-un loc privilegiat din centrul istoric al Iaşiului, seculara biserică ieşeană Bărboi îşi prăznuieşte hramul de ziua Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel. Intrarea în curtea lăcaşului de cult din oraşul celor şapte coline se face pe sub bolta clopotniţei al cărei turn se vede de la sute de metri depărtare. Curtea plină de verdeaţă şi de flori te separă dintr-o dată de agitaţia oraşului... Liniştea te învăluie de cum treci pragul bisericii, iar coloanele impunătoare şi zidurile din cărămidă împestriţată cu alb îţi dau sentimentul că te afli în faţa unui monument vechi şi trainic clădit. Read more: Mănăstirea Bărboi, moştenirea familiei Sturdza din dulcele târg al Ieşilor

Ultima ctitorie a Patriarhului Teoctist: Mănăstirea Duminica Sfinţilor Români

de Anda Postolache

În cel de-al 20-lea an de păstorire, vrednicul de pomenire Patriarh Teoctist avea un frumos motiv de sărbătoare prin sfinţirea Mănăstirii „Duminica Sfinţilor Români”, de lângă Popeşti-Leordeni. Era duminică, 29 octombrie 2006, când o mulţime de oameni a venit să asiste la târnosirea lăcaşului sfânt de către patriarh, alături de care se afla un impresionant sobor de arhierei şi preoţi. Această mănăstire avea să fie ultima sa ctitorie. Read more: Ultima ctitorie a Patriarhului Teoctist: Mănăstirea Duminica Sfinţilor Români

Mănăstirea Antim, dor de lumină, dor de Dumnezeu

de Anda Postolache

Aşezată în inima Bucureştilor, Mănăstirea Antim este pentru mulţi credincioşi un loc în care pare că Dumnezeu plutește asupra lor în timpul Sfintei Liturghii şi al altor slujbe, în întâlnirile cu duhovnicii şi, nu în ultimul rând, în comuniunea cu ceilalţi creştini.  Hramul mănăstirii care poartă numele ctitorului - Sfântul Antim Ivireanul - este cel al Tuturor Sfinţilor. Cei care doresc să se închine aici au ocazia să se roage Sfinţilor 40 de Mucenici din Sevastia, Sf. Achachie, Sf. Neofit, Sf. Paraschiva, ale căror părticele de moaşte se află în raclă. Read more: Mănăstirea Antim, dor de lumină, dor de Dumnezeu

Petrache Lupu, fenomenul de la Maglavit

de Anda Postolache

Săptămâna trecută, „fenomenul Maglavit” a fost oarecum resuscitat prin deshumarea osemintelor celui care a fost un fel de profet şi povăţuitor spre pocăinţă, Petrache Lupu. Rămăşiţele pământeşti ale ciobanului paşnic şi vizionar au fost duse într-o criptă, lângă biserica din curtea mănăstirii întemeiate de el pe locul în care i se arătase Dumnezeu sau „Moşul”, cum obişnuia să spună. Mănăstirea de la Maglavit, cu hramul Sfântului Ilie, a fost terminată abia târziu, în zilele noastre, prin strădania mai multora, dar în special cu banii donaţi de Gigi Becali. Read more: Petrache Lupu, fenomenul de la Maglavit

Locul de suflet al Jienilor: Mănăstirea Surpatele

de Anda Postolache

- Hram de Sfânta Treime

În istoria poporului nostru, domnitorii au fost în marea lor majoritate şi ctitori de importante lăcaşuri de cult, de mănăstiri şi de schituri. Între aceştia, domnitorul martir Constantin Brâncoveanu are locul lui aparte. Însă şi soţia sa, doamna Marica, s-a numărat printre binefăcătorii vrednici de neuitare ai poporului român. Unul dintre locurile ce poartă numele doamnei Marica este discreta Mănăstire Surpatele, din judeţul Vâlcea, aşezământ refăcut de ea din temelii. Read more: Locul de suflet al Jienilor: Mănăstirea Surpatele