Main menu

header

Fraţi întru Duhul Sfânt: Tabor, Ceahlău şi Athos

485 22 1de Carmen Ciripoiu

După ce au fost lumină şi apă, pământ şi aer, verdele păşunilor a acoperit uscatul, marile râuri şi-au urmat calea întortocheată, iar munţii s-au înălţat către cer. Aceasta este creaţia lui Dumnezeu. Şi unde altundeva am putea stabili o rezonanţă cu Dumnezeu, o armonie cu creaţia Lui decât urcând cei trei munţi sfinţi ai lumii: Tabor, Athos şi Ceahlău. Trei munţi şi un singur hram: Schimbarea la Faţă.

Mănăstirea Ponor, supranumită Athosul românesc, va fi sfinţită la 27 iulie. După această dată, doar bărbaţii vor avea acces în lăcaş Părintele IrineU Curtescu: „Munca unui călugăr trebuie să fie rugăciunea“

484 22 1de Cristi Șelaru

Satul Ponor, județul Alba. La aproape 1.400 de metri altitudine, localitatea pare izolată de lume în Munții Trascăului. Aici începea, în 2002, prin grija lui Dumnezeu și la dorința protosinghelului Irineu Curtescu, construcția unei mănăstiri exclusiv pentru călugări. Acum, la 27 iulie, așezământul monahal cu hramurile Înălțarea Domnului și Sfântul Nectarie va fi sfințit. Cel mai apropiat oraș, Aiud, se află la 40 de kilometri distanță, iar Mănăstirea Ponor se află la cinci kilometri de satul cu același nume. Părintele Irineu (foto), starețul mănăstirii de la începutul ei, este cel care a avut ideea construirii, și tot el a decis ca aceia care slujesc și intră în acest sfânt lăcaș să fie numai parte bărbătească.

Sfântul Ştefan Sinaitul, duhovnicul pelerinilor

483 22 1de Cătălina Tăgârță

Mănăstirea Sfânta Ecaterina este una dintre cele mai vechi construcții creştine din lume și se găsește la poalele Munţilor Moise şi Sinai, din Egipt. Clădirea a fost ridicată pe locul unde se crede că Moise a văzut Rugul Aprins, din acest motiv fiind cunoscută de unii și ca Mănăstirea Rugului Aprins. Se pare că, inițial, a primit hramul Schimbarea la Față, însă, după ce a fost rezidită de împăratul Iustinian, între anii 542 şi 551, a rămas cu numele Sfânta Ecaterina.

Nicolae Steinhardt Lumina nestinsă de la Mănăstirea Rohia

482 22 1de Mariana Borloveanu

Monahul Nicolae Steinhardt, evreu convertit la ortodoxie şi botezat în închisorile comuniste, a lăsat în urmă adevărate lecţii de viaţă şi moralitate, parcurgând un traiect spiritual de excepţie. Experienţa sa duhovnicească şi dezvăluirile legate de aflarea libertăţii în Mântuitorul Hristos au dus la apariţia cărţii „Jurnalul fericirii”, o lucrare care ne dezvăluie un erudit rasat şi plin de înţelepciune. Cei mai frumoşi ani i-a trăit la Mănăstirea Sfânta Ana de la Rohia, în Ţara Lăpuşului, Nicolae Steinhardt însemnând pentru acest sfânt lăcaş ceea ce părintele Cleopa a fost pentru Mănăstirea Sihăstria. A iubit întotdeauna smerenia, dar a avut un adevărat cult pentru oamenii înzestraţi cu darul gândirii.

Medicament pentru mântuirea sufletului Biserica Izvoarelor de Leac

481 22 1de Cristi Şelaru

Mircea cel Bătrân și Vlad Țepeș. Mănăstirile Cotmeana, Tutana și Curtea de Argeș. Dumnezeu! Toate au legătură nevăzută, dar crezută, cu un loc deosebit de pe plaiurile Argeșului. În satul Vâlcelele, 7 izvoare tămăduitoare fac minuni de sute de ani. Aici, cu ajutorul lui Dumnezeu și prin grija unei credincioase, au fost ridicate o biserică și câteva troițe un specific aparte.

Copţii - ortodocşii din Africa

480 22 1de Cristi Șelaru

În anul 42 d.Hr., Sfântul Evanghelist Marcu ajungea în Egipt, unde avea să întemeieze prima biserică creștină din Africa. Învățăturile comunității religioase din Alexandria s-au răspândit în tot Egiptul, ajungând ca, la începutul secolului al III-lea, creștinismul să fie religia predominantă. Sf. Marcu a suferit moarte martirică în timpul domniei împăratului roman Nero. În 451, după Sinodul IV de la Calcedon, Biserica din Egipt s-a împărţit: cei care au acceptat învăţăturile Sinodului s-au numit calcedonieni, iar ceilalți, necalcedonieni sau copţi, desprinzându-se de restul ortodocșilor.

Manuscrisele de la Marea Moartă, adevărul din Biblie

479 22 1de Cristi Șelaru

Cele mai cunoscute manuscrise au fost descoperite la puțin timp după Al Doilea Război Mondial. Nu se știe anul exact, dar există informații conform cărora primele pergamente ar fi fost găsite în 1945, iar altele vorbesc despre anul 1947. Cert este că în câteva peșteri din deșertul Iudeii, aproape de țărmul Mării Moarte, câțiva beduini au găsit, întâmplător, străvechi manuscrise religioase. Unele dintre ele au caracter canonic, iar altele sunt apocrife.

Biserica de acasă: Icoana

478 22 1de Cristi Șelaru

Aproape că nu există casă în spațiul ortodox care să nu cuprindă și o icoană. Arta sacră, așa cum sunt numite uneori icoanele, sfințește locul și ne face ca atunci când o privim să fim mai buni. Lupta pentru biruința icoanei în cultul religios și-a consemnat victoria decisivă în anul 787, când Sinodul VII Ecumenic de la Niceea a restabilit cultul icoanelor, iar iconoclaștii au fost învinși. Preotul Dragomir Țicleanu (foto), paroh în localitatea Frasinu din județul Gorj, ne vorbește despre sfințenia icoanelor, locul lor în viața unui creștin și despre cinstirea ce trebuie adusă lor.

Buciumeni Frumuseţe pentru Sfânta treime

477 22 1de Anda Postolache

A merge vara la Mănăstirea Buciumeni din judeţul Galaţi este pregustarea Raiului. Ajungând acolo, în mijlocul unei păduri ce răspândeşte parfumul teilor şi mireasma discretă de răşinoase a pinilor, privind biserica albă dintre aleile bine definite de verdele ierbii, păşind printre cupele florilor de toate culorile, nu poţi decât să rămâi mut de atâta frumuseţe strânsă într-un loc. A ajunge de hram, a doua zi de Rusalii, la ziua Sfintei Treimi, înseamnă a vedea adevărata credinţă a românilor, mărturisită cu răbdare în mijlocul unei mulţimi venite în marele pelerinaj.

Apocalipsa, scrisă în peştera grecească Patmos

476 22 1de Cătălina Tăgârță

Peştera Apocalipsei este, fără doar şi poate, unul dintre cele mai frumoase şi deopotrivă vizitate locuri de pe mica insulă grecească Patmos, ce e scăldată de apele albastre ale Mării Egee. Acesta este locul de sihăstrie al apostolului Ioan. El se pare că a scris Evanghelia şi Apocalipsa chiar pe stâncoasa insulă, în interiorul unei mănăstiri superbe, despre care istoricii spun că a fost construită cu scopul de a-l proteja.

Albastrul din inima ortodoxiei româneşti: Voroneț

475 22 1de Cristi Șelaru

La 26 mai 1488, începea la Voroneț ctitorirea celebrei mănăstiri cu hramul Sfântului Gheorghe. În cei 526 de ani de existență, mănăstirea a fost admirată și a căpătat un renume mondial. Intrată în patrimoniul UNESCO în 1965, biserica a fost zidită în doar trei luni și trei săptămâni, la porunca domnitorului Moldovei Ștefan cel Mare. Albastrul de Voroneț, împrumutat parcă din cărțile sfinte, e unic în lume, iar fresca reprezentând Judecata de Apoi e supranumită Capela Sixtină a Orientului.

camp oct 2

camp 300x2507