Main menu

header

Tămăduitorul creştinilor: uleiul sfinţit

de Roxana Brănişteanu

Două materii se deosebesc mai mult decât oricare altele în Biserica Ortodoxă. E vorba despre uleiul sfinţit şi despre Marele Mir. Aparent asemănătoare, acestea sunt utilizate cu întrebuinţări distincte de preoţi. Primul, fie ulei de măsline, fie de floarea-soarelui, se sfinţeşte la Taina Sfântului Maslu, în ideea transmiterii lucrării tămăduitoare a Duhului lui Dumnezeu şi poate fi găsit la candela sfinţilor sau la icoanele făcătoare de minuni. Celălalt este compus dintr-un amestec de ulei curat, plante aromate şi răşini. Se sfinţeşte în cadrul Liturghiei Sfântului Vasile cel Mare şi poate fi utilizat de episcopi şi de preoţi la sfinţirea bisericilor şi la miruirea creştinilor.

Puterea vindecătoare a acatistelor

de Roxana Brănişteanu

Termenul acatist are mai multe înţelesuri. În primul rând, este vorba despre un imn şi o slujbă bisericească ortodoxă, ce cuprinde rugăciuni în cinstea Domnului Iisus Hristos, a Fecioarei Maria sau a unor sfinţi. Credincioşii pot citi chiar ei imnul/acatistul respectiv, pe care îl pot găsi fie pe internet, fie la biserică, înscris în mici cărticele care poartă denumirea sfântului căruia vor să i se adreseze. Pe de altă parte, acatiste se numesc şi pomelnicele speciale pe care credincioşii scriu atât numele lor, cât şi multe dintre problemele cu care se confruntă şi dorinţele care vor să li se realizeze. Acestea sunt date preoţilor, la Sfântul Altar, şi citite după slujba acatistului.

Bucur Ciobanul, locul tăcerii

de Carmen Ciripoiu

- Cea mai veche biserică a Bucureştiului

Timidă şi firavă, micuţa biserică a lui Bucur Ciobanul nu s-a plâns niciodată de nimic. Şi-a văzut doar de pravila zilnică şi de rugăciunea necontenită şi a tresărit uşor doar când clopotul a cinstit hramul Sfinţilor Atanasie şi Chiril al Alexandriei. Tăcută ca un părinte în pustie, sfântul lăcaş e chiar hrisovul, actul de identitate al Capitalei.

Mănăstirile din vârful lumii

de Gabriela Niculescu

- Stâncile Meteorei greceşti adăpostesc unele dintre cele mai neobişnuite lăcaşuri religioase

Un loc misterios, o impresionantă cetate mănăstirească fixată pe un ansamblu de stânci uriaşe şi abrupte se înalţă către cer pe Valea Thessaliei, nu departe de Munţii Pindului din Grecia. Aceste pietre sunt cunoscute sub denumirea de Meteore, iar aici se regăsesc mănăstiri, mici bisericuţe sau schituri părăsite. Viaţa monahală a început în secolul al IX-lea, călugării construind pe vârfurile cele mai înalte ale stâncilor mănăstiri de o rară frumuseţe. În secolul al XV-lea, numărul lor ajunsese la 24, dar astăzi mai sunt locuite doar şase, dintre care cinci de călugări şi una de maici.

Marius Ciprian Pop, artist şi preot: „Când te «întâlneşti» cu Dumnezeu, te simţi compleşit de dragoste, de lumină“

13-04-1de Cătălina Tăgârţă

Când era mic, Marius Ciprian Pop nu şi-a imaginat că va deveni nici preot, nici cântăreţ. Cu toate astea, viaţa i-a rezervat o surpriză frumoasă, căci, după ce l-a lăsat să „guste” din plăcerile celor două domenii, l-a şi ajutat să le îmbine într-un mod foarte plăcut. Pentru el, rugăciunea şi cântecul sunt doar moduri de a-şi manifesta dragostea pentru Dumnezeu şi pentru neamul românesc.

Athosul mioritic: Schitul Pătrunsa

09-05-1de Mariana Borloveanu

- Mii de credincioşi se strâng la 14 octombrie pentru a o prăznui pe Cuvioasa Parascheva

Aşezământul monastic de la Pătrunsa întregeşte imensitatea Munţilor Builei, iar vieţuitorii de aici, aceşti dătători de flacără duhovnicească şi de mântuitoare lumină, trăiesc după rânduiala atonită. Părintele Varsanufie, stareţul acestei sfinte mănăstiri, este un trăitor desăvârşit al rugăciunii isihaste, rugăciune pe care o practică atât în munţii noştri, cât şi în Pustiul Hozevei şi în Pustiul Iudeii, de unde a adus un cuvânt de învăţătură de mare preţ.

Ctitoriile lui Ştefan cel Mare, testimoniu al credinţei creştine

de Carmen Ciripoiu

Niciodată nu s-au ridicat atâtea lăcaşuri bisericeşti şi într-o formă atât de desăvârşită, „întocmai cum grecii cei vechi au avut epoca lui Pericle”, niciodată puterea Domnului n-a străbătut atât de departe, deopotrivă în apusul creştin ca şi în răsăritul musulman ca în perioada domniei lui Ştefan cel Mare. Voievodul a construit nu mai puţin de 44 de mănăstiri şi biserici, după cum scria cronicarul Grigore Ureche, fiind întrecut ca număr de ctitorii doar de Matei Basarab, domnul care a înălţat 46 de lăcaşuri de cult. Despre cele mai importante creaţii ale marelui Ştefan, în rândurile de mai jos.

Un mare ctitor de lăcaşuri sfinte: Sfântul Neagoe Basarab

de Nicoleta Ghighilicea

- Voievodul este cinstit de Biserica Ortodoxă Română la 26 septembrie

Domnitor al Ţării Româneşti între 1512 şi 1521, Sfântul Neagoe Basarab a fost o personalitate politică şi culturală, diplomatică şi religioasă. Ucenic al călugărilor din Mănăstirea Bistriţa şi al Marelui Nifon, Patriarhul ecumenic al Constantinopolului, voievodul a împlinit în viaţa sa învăţătura Sfintei Scripturi şi a fost canonizat în 2008. A ctitorit sau a donat sume mari de bani nu doar lăcaşurilor sfinte de la noi, ci şi din Serbia, Constantinopol, Muntele Athos, Ţara Sfântă, Peninsula Sinai şi Siria.

Piatra de la Ierusalim considerată centrul lumii: Buricul Pământului

de Mariana Borloveanu

Bazilica Sfântului Mormânt este unul dintre cele mai impresionante locuri de pe pământ, acest aşezământ fiind venerat de reprezentanţii celor trei mari religii: creştină, mozaică şi musulmană. Sfântul lăcaş de închinare cuprinde şi Biserica Învierii, care la rândul său are mai multe locuri reprezentative pentru tot ceea ce se leagă de patimile, moartea şi Învierea Mântuitorului. Locul numit Buricul Pământului este considerat punctul central al spiritualităţii din întreaga lume, fiind situat în imediata apropiere a Sfântului Mormânt.

Biserica Rusă din Bucureşti, ctitoria Sfinţilor martiri Romanovi

de Nicoleta Ghighilicea

- Lăcaşul de rugăciune, destinat iniţial diplomaţilor ruşi, este astăzi Paraclis Universitar

Construită de familia imperială Romanov, Biserica Rusă din Capitală a primit hramul Sfântului Nicolae, după numele ultimului ţar rus, Nicolae al II-lea. Element de prestigiu imperial, biserica are stil arhitectonic rusesc, cu şapte turle acoperite cu foiţă de aur. Cu totul deosebită este catapeteasma, care este sculptată în lemn şi aurită. Credincioşii care vin aici se pot ruga la două icoane făcătoare de minuni, a Maicii Domnului Pantanassa, vindecătoare de cancer, şi a Sfântului Nicolae.

Mănăstirea Frăsinei, Athosul românesc

de Elena Şerban

Numele Mănăstirii Frăsinei a ajuns în atenţia opiniei publice o dată cu decesul Veronicăi Bulai, mama surorilor Monica şi Ramona Gabor. Moartea violentă, provocată de un bolovan căzut de pe munte, a adus în discuţie blestemul de care ar fi lovite femeile care îndrăznesc să pătrundă în acest lăcaş de cult. Aceasta este singura mănăstire ortodoxă din România în care femeile nu au voie să intre. Şi, ca o ironie a sorţii, este situată în comuna Muereasca.