Main menu

header

534 12 1de Raluca Grinţescu

Uleiul de pește are în compoziţie acizi graşi nesaturaţi cu lanţuri lungi de atomi de carbon, cei mai importanţi fiind acidul eicosapentaenoic (EPA) şi acidul docosahexaenoic DHA), care sunt implicaţi în sinteza prostaglandinelor, reglatoare a numeroase procese biochimice. Prostaglandinele sunt implicate în răspunsul imun, funcţionalitatea aparatului cardiovascular, reduc nivelul colesterolului şi al trigliceridelor, împiedică agregarea trombocitară şi scad riscul de ateroscleroză, hipertensiune arterială, infarct de miocard şi al atacului cerebral.

Scade riscul apariției bolilor cardiovasculare

Este cunoscut că, la diabetici, riscul apariţiei bolilor cardiovasculare este de cinci ori mai mare. La eschimoşi se constată un nivel scăzut al lipidelor în sânge şi o toleranţă normală la glucoză. În condiţiile unui consum crescut de glucide (obişnuit în ţările occidentale), nivelul lipidelor în sânge creşte, iar toleranţa la glucoză scade, favorizând astfel apariţia diabetului. O serie de studii au demonstrat că acizii graşinesaturaţi reduc nivelul lipidelor din sânge şi influenţează în mod benefic aparatul cardiovascular (au efect antihipertensiv). Prin creşterea consumului de ulei de pește se poate reduce la maximum riscul de apariţie al afecţiunilor cardiovasculare. S-a demonstrat că în sângele persoanelor care consumă grăsime de pește cantitatea de colesterol se menţine la nivel scăzut, deoarece - odată pătrunşi în organism, acizii graşi nesaturați concurează cu colesterolul, eliminându-l din circulaţia sangvină. Astfel, protecţia cardiovasculară este asigurată prin faptul că se obţine o normalizare a nivelului de lipide din sânge şi a tensiunii arteriale.

De ajutor în durerile articulare

Multe dintre studiile clinice care au examinat efectul suplimentelor de acizi graşi în cazul artritei s-au concentrat asupra efectelor acestora asupra poliartritei reumatoide. Mai mult, aşa-numitele eicosanoide derivate din EPA ameliorează procesele inflamatorii, fiind astfel eficiente în prevenirea anumitor afecţiuni cardiace (boli coronare), precum şi în tratamentul artritei, al afecţiunilor intestinale inflamatorii sau chiar în tratamentul unor boli grave precum Alzheimer, epilepsie, artrită reumatoidă. S-a constatat că acestea ameliorează simptomele bolii, inclusiv durerile articulare şi rigiditatea de dimineaţă. Conform altui studiu, persoanele care suferă de această afecţiune şi consumă ulei de pește pot reduce doza de medicamente antiiflamatoare nesteroidiene.

Calmează pruritul și menține sănătatea mintală

„Depozitele” de DHA din celulele sistemului nervos au o importanță vitală în perioada prenatală, precum şi în copilărie, fiind un factor-cheie în dezvoltarea sănătoasă a sistemului nervos. Administrarea de suplimente care conţin DHA mamelor care alăptează poate salva copiii prematuri de la apariţia unor întârzieri în dezvoltarea mintală. Acizii graşi joacă un rol important în funcţionarea şi menţinerea sănătăţii creierului: un aport sporit de Omega 3 duce la îmbunătăţirea atenţiei, abilităţilor de concentrare şi a memoriei copiilor. Cercetătorii suedezi au observat că băieţii care consumă pește de mai multe ori pe săptămână prezintă o creştere cu 11% a inteligenţei. Copiii care suferă de deficit de atenţie/ hiperactivitate (ADHD) pot avea valori scăzute ale anumitor acizi graşi esenţiali (inclusiv EPA şi DHA). Într-un studiu clinic realizat asupra a peste 100 de băieţi, cei care aveau niveluri mai scăzute de acizi graşi Omega 3 aveau mai multe probleme de învăţare şi de comportament (tulburări de somn, isterie) decât cei care aveau valori normale. Aceeaşi proprietate a acizilor graşi Omega 3 poate avea efecte benefice şi la vârstnici, împotriva demenţei senile.

Administrarea uleiului de pește s-a dovedit utilă şi în protejarea pielii. Cercetătorii japonezi au administrat acid eicosapentaenoic pacienţilor suferinzi de psoriazis, iar aceştia au înregistrat ameliorări după două-trei luni de tratament, ameliorări care au persistat pe toată durata tratamentului. Astfel, acizii graşi Omega 3 calmează pruritul şi reduc exfolierea pielii în cazul psoriazisului.

Eficient în tulburările bipolare

534 12 2Alte beneficii ale acizilor graşi Omega 3 includ: reducerea frecvenţei şi a severităţii migrenelor, reducerea respingerii de către organism a grefelor de ţesuturi, diminuarea durerilor menstruale (dismenoree). În urma unor studii clinice care implicau persoane care sufereau de tulburare bipolară, cei care au folosit ulei de pește în plus faţă de tratamentele standard (pe o perioadă de patru luni) au experimentat mai puţine modificări ale dispoziţiei şi recidive decât cei care au primit medicamente.

Concentraţia cea mai mare în acizi graşi nesaturaţi Omega 3 o au somonul şi heringul. Acizii graşi Omega 3 se găsesc şi în seminţele de in, în uleiul de in, de rapiță, de soia, în seminţele de dovleac, în uleiul din seminţe de dovleac, în uleiul din seminţe de susan, în nuci, în uleiul de nuci, în krill (un tip de crevete) şi în alge. Uleiurile din seminţe de in, de nuci şi seminţe de dovleac conţin din abundenţă acid alfalinolenic ALA; acesta este transformat în EPA şi DHA, acizi graşi mai uşor de asimilat de organism.

Fumătorii care consumă pește au un risc de a se îmbolnăvi de boli cronice pulmonare mult mai mic (bronşită - cu 33%, respectiv emfizem - cu 66% mai mic)

Cum au fost descoperite beneficiile acizilor graşi?

534 12 3Oamenii de ştiinţă au descoperit numeroasele beneficii ale uleiului de pește la începutul anului 1970, când un grup de medici danezi a observat la eschimoşii din Groenlanda o incidenţă extrem de mică a bolilor de inimă şi a artritelor, a diabetului şi reumatismului, deşi hrana pe care o consumau era foarte bogată în grăsimi, precum carnea de focă, de somon sau de balenă. Cercetările intense efectuate au dus la descoperirea faptului că două dintre grăsimile (uleiurile) consumate în cantități mari de eschimoși, și anume EPA (acidul eicosapentaenoic) și DHA (acidul docosahexaenoic), au un efect extrem de benefic asupra sănătății organismului. Deoarece conţinutul în lipide al unei alimentaţii normale este aproximativ acelaşi, indiferent de zona geografică, s-a ajuns la concluzia că sursa efectului protector este uleiul de pește. Demn de remarcat este faptul că, în timp ce alimentaţia eschimoşilor conţine peste 13% acizi graşi, denumiţi Omega 3, cea a danezilor conţine doar 0,84%. La eschimoşi, care consumă carne de pește şi de focă, riscul apariţiei infarctului miocardic este de aproximativ 400 de ori mai mic decât în societăţile civilizate. Prin consumul acestor alimente, acizii graşi Omega 3 se acumulează în organism în cantităţi de cel puţin zece ori mai mari decât în urma alimentaţiei obişnuite. De asemenea, s-a observat că, în alimentația eschimoșilor, glucidele au o pondere mult mai mică decât proteinele și grăsimile. În societatea modernă, se consumă multe proteine și lipide, totuși, principala cauză a mortalității o constituie bolile cardiovasculare.

Add comment


Security code
Refresh

camp oct 2

camp 300x2507