Main menu

header

ATENTIE ! Acest site foloseste cookies.

Sunte de acord cu cele prezentate. Learn more

I understand

Conform Regulamentului European 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date, Taifasuri Media SRL, are obligația de a prelucra date cu caracter personal în conformitate cu principiile de prelucrare și în condiții de securitate tehnică și numai pentru scopurile specificate în Prelucrarea datelor.

579 15 1de Gabriela Niculescu

Centrul pentru Inovație în Medicină (InoMed) și compania specializată în studii de piață IMAS au realizat prima cercetare sociologică reprezentativă la nivel național care și-a propus să evalueze relația dintre români și cancer. Datele au fost colectate în perioada 1-20 aprilie 2016, pe un eșantion reprezentativ la nivel național. „Centrul pentru Inovație în Medicină, prin rezultatele prezentului studiu, a demonstrat că resursele Societății Civile în materie de servicii medicale sunt foarte mari și, cu siguranță, ar trebui folosite și de autorități. Doctor Marius Geantă, cel care a venit cu inițiativa studiului, este de altfel unul dintre puținii medici din România cu responsabilitate medicală, socială și umană”, a declarat Alin Teodorescu, președintele IMAS.

În ciuda progresului, asociem această boală cu decesul

Rezultatele studiului indică faptul că un român din patru are o experiență cu cancerul: 5,2% afirmă că au fost diagnosticați cu o formă de cancer, ceea ce corespunde unui număr total de aproximativ 840.000 de persoane; 21,1% au sau au avut un membru al familiei (soțul/soția, fiul/fiica, mama/tata) diagnosticat cu cancer la un moment dat, ceea ce corespunde unui număr total de 3,34 milioane de români. În ceea ce privește percepția asupra bolii, 45% dintre cei care au răspuns consideră că diagnosticul de cancer duce întotdeauna la deces. Principala temere legată de cancer este că nu poate fi vindecat (26,6%), la care se adaugă lipsa tratamentelor eficiente (7,4%), indisponibilitatea tratamentelor în România (7,1%), lipsa banilor necesari pentru tratamente (5,8%), plus teama de boală în sine, cu tot ce presupune ea (7,6%). „Dacă, în urmă cu 30 de ani, diagnosticul de cancer era sinonim cu sfârșitul iminent, într-un orizont de timp foarte limitat, acum lucrurile s-au schimbat esențial. Multe forme de cancer sunt acum boli cronice, precum diabetul zaharat sau poliartrita reumatoidă. Doi din trei pacienți cu cancer diagnosticați în SUA trăiesc cel puţin cinci ani de la primirea diagnosticului. Sunt descrise cazuri de supraviețuiri de lungă durată, de peste zece ani, la pacienți care au primit diagnosticul de melanom malign metastatic nerezecabil, dar care au avut șansa de a fi tratați cu terapii personalizate și cu imunoterapii. În ciuda acestui progres remarcabil din punct de vedere științific, românii încă asociază, într-o proporție considerabilă, diagnosticul de cancer cu iminența decesului, pe fondul unui acces redus la mijloacele moderne de prevenție, screening, diagnostic și tratament, dar și pe fondul unui nivel redus de informare asupra evoluțiilor spectaculoase din domeniul oncologiei, din ultimele decade”, spune doctor Marius Geantă, președinte al Centrului pentru Inovație în Medicină.

Statul: cote reduse de încredere și aşteptări limitate

579 15 265% dintre români, indiferent dacă au fost sau nu diagnosticați cu cancer, consideră că statul român nu asigură un tratament corespunzător pentru pacienții cu cancer. În același timp, 75% dintre români consideră că durează prea mult ca un medicament nou descoperit să ajungă la pacienții din România. „În acest moment, pacienții români cu cancer au acces gratuit la mai puțin de 15% dintre medicamentele aprobate, în perioada 2006-2015, de Agenția Europeană a Medicamentului”, declară doctor Marius Geantă.

Românii consideră că principalul sprijin în lupta cu cancerul este familia (46,3%), urmată de noile tehnologii (inclusiv medicamentele și echipamentele medicale de ultimă generație, 30,1%) și de medici (16,5%), în timp ce numai 1% consideră că autoritățile reprezintă principalul sprijin în cazul unui diagnostic de cancer. „Ministerul Sănătății are o cotă de încredere de numai 39% și doar spitalele publice se află mai jos în acest clasament (35%), cu mențiunea că datele au fost colectate înainte de criza dezinfectanților. La polul opus, se află încrederea în medici, 66% dintre români afirmând că au încredere mare și foarte mare în doctori. Un alt aspect important relevat de studiu este că nouă din zece pacienți cu cancer se declară mulțumiți de medicul oncolog curant”, afirmă doctor Marius Geantă.

Rată mică de penetrare a informației despre inovația în oncologie

579 15 3În Uniunea Europeană, anul trecut au fost aprobate 14 medicamente noi împotriva cancerului, fiind cel mai mare număr de molecule noi aprobate în oncologie într-un an, din istoria Agenției Europene a Medicamentului. „Cu toate acestea, doar 1,6% dintre cei care au răspuns au indicat intervalul corect, aspect care arată un nivel redus al penetrării informației despre inovația în oncologie, la nivelul populației României, dar și un orizont de așteptare limitat în privința terapiilor noi, inovatoare, destinate cancerului. Mulți români pur și simplu nu știu și nu cred că dinamica dezvoltării medicamentelor în cancer este atât de intensă și în fiecare an se aprobă medicamente personalizate sau imunoterapii care au potențialul de a schimba destinul unui pacient cu cancer. Deși 84,8% sunt de acord că același tratament împotriva cancerului poate avea rezultate foarte diferite la pacienți cu diagnostic similar, doar puțin peste jumătate dintre români afirmă că și-ar dori un tratament personalizat, aspect relevant pentru nevoia de a implementa programe de informare și de educare menite să crească nivelul de înțelegere asupra bolii și a tratamentelor moderne, precum medicina personalizată sau imuno-oncologia. Cu cât un pacient sau un cetățean este mai informat asupra inovației în oncologie, cu atât este mai în măsură să-și ceară drepturile și să impulsioneze autoritățile pentru a asigura un acces continuu, extins și cost-eficient la inovația în oncologie”, explică președintele Centrului pentru Inovație în Medicină.

Numai 1% dintre români consideră că autoritățile reprezintă principalul sprijin în cazul în care ar fi diagnosticați cu cancer

Concepte ştiinţifice revoluţionare pe care nu ni le permitem

Mai mult de o treime dintre români au auzit de concepte științifice revoluționare, dar care sunt deja parte din realitatea terapeutică actuală din oncologie, precum medicina personalizată și imuno-oncologia. Aceste terapii sunt asociate, de respondenți, cu costuri crescute, așa încât doar 16% afirmă că și-ar putea permite cu ușurință să acopere costurile tratamentelor moderne pentru cancer, în timp ce 44% nu văd posibilitatea efectuării plăților necesare pentru un tratament inovativ. „Datele confirmă încă odată rolul marcant pe care statul ar trebui să-l joace în asigurarea accesului pacientului cu cancer la cel mai înalt nivel de asistență medicală. În afară de compensarea medicamentelor noi, o altă posibilitate de a asigura un acces rapid la inovație, fără costuri din partea statului, este stimularea participării în studii clinice”, explică președintele InoMed. Numai că doar 6% dintre pacienții cu cancer din România declară că au luat parte la studii clinice cu medicamentele oncologice, pe fondul unui procent de 53% din populație care consideră că intrarea într-un studiu clinic oferă acces la tratamente de ultimă oră, mai bune decât cele existente.

Add comment


Security code
Refresh