Main menu

header

ATENTIE ! Acest site foloseste cookies.

Sunte de acord cu cele prezentate. Learn more

I understand

Conform Regulamentului European 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date, Taifasuri Media SRL, are obligația de a prelucra date cu caracter personal în conformitate cu principiile de prelucrare și în condiții de securitate tehnică și numai pentru scopurile specificate în Prelucrarea datelor.

602 14 1de Roxana Istudor

Modul actual de viață se traduce pentru foarte mulți oameni prin a mânca și a gusta de dimineața până seara. După ce zeci de ani s-a indus ideea că postul prin privare de hrană este o metodă greșită de a ține o dietă, Comitetul Nobel a decis acordarea Premiului pentru Medicină pe anul 2016 unui savant care a dovedit că, dimpotrivă, postul înseamnă la nivel celular o așa-numită autofagie, care nu doar că ajută la menținerea greutății pe termen lung, ci, mai important, poate feri organismul de unele dintre cele mai grave afecțiuni ale lumii moderne.

Uimitoarea reciclare celulară

În toată lumea, milioane de oameni postesc din motive religioase sau spirituale. Dar, în ultimii ani, tot mai mulți privesc spre post ca spre o sursă de sănătate și de longevitate. De la constatări de acest tip a pornit cercetătorul japonez Yoshinori Ohsumi cu două decenii în urmă pe drumul demonstrației că, la nivel celular, privarea de hrană, postul, generează un proces numit autofagie, cu rezultate dintre cele mai spectaculoase pentru curățarea și regenerarea organismului. Ce este autofagia? Este procesul prin care celulele îşi reciclează propriul conţinut, folosind la ma- ximum proteinele existente și neutilizate. Dar până la demonstrație a fost cale lungă. Ohsumi a fost primul om de știință care identifica genele responsabile cu autofagia în anii ’90. De atunci a documentat pas cu pas procesele care atestă faptul că acest „canibalism” este esențial pentru funcționarea normală a celulelor și, mai important, că defectele în procesul de autofagie pot fi legate de apariția unui număr mare de afecțiuni, de la Alzheimer la cancer.

Autofagia sau folosirea tuturor resurselor

602 14 2Câștigătorul Premiului Nobel pentru Medicină pe anul 2016 consideră că acesta este doar începutul. În condițiile în care autofagia este declanșată de post și nu a avut până acum alte urmări demonstrate decât (poate) întârzierea îmbătrânirii în cazul celor care postesc regulat, cercetările trebuie să continue, dat fiind faptul că nu există medicamente care să genereze acest proces. „Aș dori să subliniez în mod deosebit importanța cercetărilor de bază. Când am început aceste studii, nu mi-aș fi putut imagina că ele vor conduce spre un Premiu Nobel”, spune Ohsumi, citat de „Wall Street Journal”. Ce a izbutit să demonstreze concret biologul japonez? Faptul că celulele sunt capabile de procese foarte asemănătoare cu „reciclarea gunoiului”, refolosind proteine rămase neutilizate, pentru ca în final să transforme substanțele refolosite în procesele de reînnoire. Reușesc acest lucru „mâncându-și” propriile rezerve interne atunci când se ține post, sistem demonstrat „în mod strălucit” de Ohsumi, punctează „Portland Press Herald”.

Cale deschisă pentru tratarea unor boli grave

Termenul autofagie vine din 1963, când omul de știință belgian Christian de Duve câștiga, la rândul său, un Premiu Nobel pentru descoperirile majore în domeniul structurii și organizării celulare. „Dar până la studiile lui Oshumi, cercetătorii nu au știut ce efecte are, cum funcționează și mai ales ce aplicabilitate ar putea avea”, arată David Rubinsztein, director al Institutului de Cercetări Medicale al Universității Cambridge. Acum însă, demonstrarea autofagiei deschide calea luptei cu boli grave. De exemplu, autofagia generată de post înlătură proteinele care țin laolaltă în mod anormal celulele creierului. Acest aspect poate fi extrem de important în tratarea unor afecțiuni ca Parkinson, Huntington sau unele forme de demență.

Zeci de linii de testare studiază urmările „regimului”

Cercetătorii se concentrează în prezent pe testele care să demonstreze în ce măsură autofagia poate fi folosită în lupta cu alte afecțiuni grave ale contemporaneității, de la diabet la obezitate, infecții și cancer. La nivel internațional există circa 50 de linii de teste pentru diverși inhibitori sau generatori ai autofagiei, dovadă a faptului că preocuparea pentru acest proces uimitor din organismul uman, care este activat de post, datează cu mult înaintea Premiului Nobel care a încununat demonstrarea științifică a autofagiei. Pe lângă acești primi pași care arată felul în care celulele care nu mai primesc proteine noi (postul propriu-zis) sunt capabile să refolosească toate rezervele, chiar „gunoi” și bacterii, pentru a le transforma în energie, „există încă multe aspecte ale acestui mecanism care trebuie înțelese de acum înainte”, adaugă Yoshinori Ohsumi.

„Postul periodic este ca exercițiul fizic. Cauzează stres pe termen scurt, dar protejează împotriva bolilor cronice pe termen lung“ (Mark Mattson, specialist în cadrul Institutului Național de Geriatrie din Maryland)

Oamenii sunt bine echipaţi pentru perioade fără hrană

Postul ținut pentru îmbunătățirea stării de sănătate este o practică veche de mii de ani, cu Hipocrate și Platon printre cei dintâi mari promotori. Specialiștii arată că oamenii sunt bine echipați pentru post: de-a lungul istoriei, accesul restrâns la hrană era regula, și nu excepția. „Ca urmare, specia umană a evoluat cu ficat și mușchi capabili să stocheze cu repeziciune carbohidrați, iar țesutul gras menține timp îndelungat rezerve de energie care pot susține organismul pentru mai multe săptămâni în care hrana ar putea fi greu accesibilă”, sintetizează „The New York Times”.

Add comment


Security code
Refresh