Main menu

header

ATENTIE ! Acest site foloseste cookies.

Sunte de acord cu cele prezentate. Learn more

I understand

Conform Regulamentului European 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date, Taifasuri Media SRL, are obligația de a prelucra date cu caracter personal în conformitate cu principiile de prelucrare și în condiții de securitate tehnică și numai pentru scopurile specificate în Prelucrarea datelor.

de Andrei Dicu603 14 1

Tratamentele oftalmologice experimentale redau doar parţial vederea, şi folosirea noilor tehnologii costă enorm, dar miracolul e pe cale să se petreacă. Lumina înlocuieşte întunericul! Pe lângă plasturele celular, terapia genelor şi implantul subretinian, practici deja cunoscute, vă facem cunoştinţă cu descoperirile revoluţionare în domeniul medicinei.

20 de milioane de orbiri cauzate de cataractă

Povestea noastră începe de la un adevăr sumbru. Potrivit statisticilor, la nivel internaţional, aproximativ 1 din fiecare 200 de milioane de oameni de pe Terra nu văd! Aşadar, în total, cam 39 de milioane de semeni de-ai noştri suferă din pricina acestei dizabilităţi. Alţi 246 de milioane au vederea mai mult sau mai puţin slabă, iar 20 de milioane de oameni rămân orbi din pricina cataractei. Pierderea văzului afectează şi alte sute de milioane de persoane, cel mai adesea rudele nevăzătorilor, care le sunt devotate şi îi îngrijesc. Aceste poveri justifică intensificarea căutării noilor tratamente. Totuşi, ochiul se bucură de tot mai multă atenţie şi fiindcă oferă un loc sigur şi accesibil pentru testarea unor tratamente care ar putea fi aplicate oriunde în corp. În primul rând, oamenii de ştiinţă pot să privească direct în ochi pentru a vedea ce e în neregulă şi dacă un tratament dă roade. În egală măsură, posesorul unui ochi vede (sau nu) cu el, oferind rapid o evaluare a funcţiei. Ochiul oferă şi o reacţie, cum ar fi dilatarea pupilei sau activitatea electrică din nervul optic.

Proteza Argus 2 costă minimum 150.000 de dolari

603 14 2Una dintre invenţiile care pot limita dimensiunile acestei probleme planetare este implantul unei proteze Argus. Cunoscut ca un „ochi bionic”, Argus este un sistem electronic de implant retinal fabricat de compania americană „Second Sight Medical Products”. Proteza vizuală este recomandată mai ales persoanelor care suferă de retinită pigmentară. Versiunea Argus 2 a sistemului a fost aprobată pentru comercializare în UE şi a primit de curând aprobarea în SUA şi costă 150.000 de dolari, excluzând costurile operaţiei de implant şi de formare pentru a învăţa „gazda” să folosească aparatul. Proteza ocoleşte celulele retiniene deficiente şi transmite date din camera de filmat prin nervul optic către creier.

Celulele stem pot înlocui ţesuturile bolnave

Ediţia americană a „National Geographic” a scris de curând că „neurologii iubesc ochiul pentru că e singurul loc unde poţi vedea creierul uman fără să dai o gaură. Tot cercetătorii consideră că deja celebrele celule stem pot înlocui structuri întregi de ţesuturi afectate. Implanturile bionice ar putea înlocui organele care nu mai funcţionează. Galeza Rhian Lewis, în vârstă de 50 de ani, care suferă de zece ani de retinopatie pigmentară, o boală în care fotoreceptorii mor din cauza unei gene slăbite, astfel încât câmpul vizual începe să se micşoreze din zona periferică, apoi se îngustează până dispare, a declarat pentru sursa citată: „Ca să înţelegeţi cum văd cu ochiul meu bionic, imaginaţi-vă un film alb-negru, cu imagini pâlpâitoare şi cu o rezoluţie mai scăzută decât în primele imagini tv din anii ’20”. Decodarea de pacienţi a unor astfel de semnale dezvăluie gradul mare în care conexiunile neurale se pot reorganiza şi regenera.

„Imaginaţi-vă un film alb-negru, cu o rezoluţie mai scăzută decât în primele imagini tv din anii ’20“ (Rhian Lewis, suferindă de retinopatie pigmentară)

39 de milioane de oameni din întreaga lume sunt complet orbi

Eberhart Zrenner: „Ideea era să îmbunătăţim capacitatea pacientului de a recunoaşte obiectele“

„Alpha”, un microcip cât un pistrui, încărcat cu 1.600 de fotodiode minuscule, este invenţia savantului Robert Mac Laren, de la Oxford, şi înlocuieşte fotoreceptorii morţi din centrul retinei, traducând lumina în impulsuri electrice, pe care reţeaua neurală le transmite creierului. Însă, limitele sunt aşteptate. După cum spune chirurgul neamţ Eberhart Zrenner, care a început să dezvolte Alpha acum 20 de ani, „ideea iniţială era să nu ne propunem niciodată să redăm în totalitate vederea, ci să îmbunătăţim capacitatea pacientului de a recunoaşte obiectele şi de a se deplasa printre ele”.

Add comment


Security code
Refresh