Main menu

header

ATENTIE ! Acest site foloseste cookies.

Sunte de acord cu cele prezentate. Learn more

I understand

Conform Regulamentului European 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date, Taifasuri Media SRL, are obligația de a prelucra date cu caracter personal în conformitate cu principiile de prelucrare și în condiții de securitate tehnică și numai pentru scopurile specificate în Prelucrarea datelor.

de Gabriela Niculescu

Dacă luăm în calcul toleranţa reciprocă între oamenii unei societăţi civilizate, am putea accepta ca nefumătorii şi fumătorii să trăiască împreună, în bună înţelegere. O atitudine de toleranţă mutuală şi-ar avea locul dacă fumatul pasiv nu ar afecta sănătatea celor care sunt nevoiţi să-l suporte. Studiile indică faptul că inhalarea fumului de către nefumători are consecinţe grave asupra sănătăţii. Mai mult, ele sunt mai accentuate cu cât aceste persoane îşi petrec mai mult timp în preajma celor care fumează.

Inhalarea de la distanţă scade randamentul fizic
Date recente înregistrate în Elveţia scot în evidenţă efectele pe care le are fumatul pasiv asupra sănătăţii, astfel:
- fumătorii pasivi suferă mai frecvent de tulburări respiratorii, cum ar fi respiraţie şuierătoare, tuse acutizată şi simptome ale bronşitei cronice;
- riscul de îmbolnăvire de astm bronşic sau de bronşită cronică este mai mare;
- cu cât nefumătorii sunt mai expuşi fumului de tutun, cu atât creşte probabilitatea apariţiei unor boli respiratorii şi a diminuării capacităţilor fizice.
Dacă numărul fumătorilor este atât de mare, acest lucru este o urmare a faptului că ei sunt dependenţi atât fizic, cât şi psihic, de ţigară. Acest obicei nociv este cunoscut de mult timp ca principal factor al multor boli, îndeosebi al cancerului, şi că este responsabil pentru numeroase decese.

Tabagismul pasiv afectează auzul
Pe lângă rolul pe care îl are fumul în apariţia tumorilor, cercetătorii au vrut să afle dacă fumătorii pasivi prezintă mai frecvent boli ale căilor respiratorii. Efectele tabagismului de la distanţă au fost studiate în primul rând la copii şi adolescenţi cu vârste între 5 şi 16 ani, care inhalează în mod constant fum. S-a dovedit astfel existenţa unor urmări negative, mai ales o susceptibilitate mai mare ca aceştia să sufere de infecţii ale tractului respirator, iritări la acest nivel (tuse, expectoraţii), insuficienţă respiratorie, şuierături, inflamaţii ale canalelor auditive, astm, precum şi o încetinire a dezvoltării capacităţii pulmonare. De aceea, micuţii expuşi în mod constant la fumul de ţigară sunt spitalizaţi mai des decât ceilalţi copii.
Efectele fumatului pasiv la adulţi sunt mai dificil de stabilit, mai ales pentru că, la locul de muncă, de exemplu, aceştia sunt mai expuşi la influenţe nocive asupra căilor respiratorii. Nu rămâne decât, pe baza studiilor ştiinţifice, să se stabilească o legătură între fumatul pasiv şi diverse afecţiuni respiratorii, cum ar fi bronşita.

Odraslele femeilor care fumează se dezvoltă mai puţin

Există numeroase studii care tratează efectele fumatului pasiv asupra nou-născuţilor şi copiilor până la 5 ani. S-a constatat că cei care au mame fumătoare au adesea o greutate scăzută la naştere, adică în jur de 2.500 de grame, aceasta fiind cu atât mai mică faţă de cea normală cu cât gravida consumă mai multe ţigări. De altfel, rata mortalităţii copiilor, în ultimele zile ale sarcinii sau imediat după naştere, este mai ridicată în cazul mamelor fumătoare decât în cazul celor nefumătoare. S-a ajuns, de asemenea, la concluzia că sugarii cu o greutate inferioară celei medii sunt predispuşi să se îmbolnăvească în primul an de viaţă.

Substanţele din fum duc la apariţia cancerului

Fumul conţine substanţe care favorizează apariţia tumorilor maligne. Aceşti compuşi nu sunt prezenţi numai la fumători, ci au fost detectaţi şi în organismul fumătorilor pasivi. În plus, cu cât expunerea la fum este mai prelungită, cu atât concentraţia substanţelor creşte în anumite organe, în sânge şi în urină.

- 90% dintre persoanele care au cancer pulmonar au fumat mulţi ani
- 85% dintre cei care suferă de bronşită cronică sunt fumători
- 70% dintre fumători au afecţiuni cardiovasculare sau mor de infarct

Add comment


Security code
Refresh