Main menu

header

Albirea dinţilor, modă sau necesitate?

Deşi unii medici nu recomandă tratamentul pentru albirea dinţilor, milioane de oameni folosesc din ce în ce mai des această tehnică. Dar pentru a avea o dantură sănătoasă şi, implicit, dinţi mai albi, în primul rând trebuie să ne ferim de carii. Şi cum altfel, decât printr-o igienă bucală riguroasă? Din cauza alimentaţiei suprarafinate, a alimentelor lipicioase, a tutunului şi a cafelei, dinţii nu se pot autocurăţa eficace, de aceea este necesară folosirea de cel puţin două ori pe zi a periuţei de dinţi şi a pastei dentare. Să fie tratamentele de albire un moft impus de societate sau o necesitate? Timpul va demonstra.

17 mai, Ziua Mondială a Hipertensiunii Arteriale

5 milioane de români sunt bolnavi de HTA

     Hipertensiunea arterială (HTA) este una dintre cele mai importante cauze (ce pot fi prevenite) de morbiditate şi de moarte prematură atât în ţările dezvoltate, cât şi în ţările în curs de dezvoltare, estimată a fi responsabilă pentru 6% din decese la nivel mondial. Până la vârsta de 50 de ani, unul din cinci oameni au hipertensiune arterială, după vârsta de 50 de ani, unul din trei, iar după vârsta de 65 de ani, doi din trei oameni au hipertensiune arterială.
     Nici la noi situaţia nu este îmbucurătoare. Aproximativ cinci milioane de români suferă de hipertensiune arterială, 42% dintre ei nu ştiau însă că au această maladie, iar dintre cei care cunosc acest lucru, doar 61% urmează un tratament. Aceste statistici au fost făcute publice de Eduard Apetrei, preşedintele grupului de lucru HTA, al Societăţii de Cardiologie, la 26 mai, într-o conferinţă de presă organizată cu ocazia lansării unei campanii naţionale de conştientizare a pericolului pe care îl reprezintă HTA şi de prevenire a maladiei.

Copiii care merg la creşă prezintă mai puţine riscuri de a se îmbolnăvi de leucemie

Micuţii care merg la creşă sau sunt îngrijiţi de bonă prezintă cu 30% mai puţine riscuri de a se îmbolnăvi de leucemie, potrivit unui studiu realizat de cercetătorii americani. Lucrarea, coordonată de Patricia Buffer, de la Universitatea din Berkeley, California, este o trecere în revistă a 14 studii la care au participat 6.108 copii suferind de leucemie şi 13.704 copii sănătoşi. „Per total, am remarcat o reducere cu 30% a riscului de leucemie la copiii care au mers la o creşă sau au fost îngrijiţi de o bonă, având oportunitatea de a dezvolta relaţii sociale sau de a fi înconjuraţi de alţi copii în prima perioadă a vieţii, faţă de copiii care nu au avut astfel de experienţe”, a explicat Buffer.
    Cercetătorii sunt de părere că există două elemente care declanşează leucemia la copii: primul element ar fi o mutaţie genetică ce se produce în uter, iar a doua ar fi o infecţie contractată de copiii foarte mici, care ar antrena un răspuns „eronat” din partea sistemului imunitar.
Elena Şerban

Creşterea în greutate, benefică diabeticilor de tipul I

Creşterea în greutate ar putea fi bună pentru suferinzii de diabet de tipul I, cea mai rară formă a acestei boli, potrivit unui studiu realizat în SUA. Se pare că pacienţii care s-au îngrăşat de-a lungul timpului (chiar şi obezii) au prezentat mai puţine probabilităţi de a deceda faţă de ceilalţi. În concluzie, persoanele bolnave de diabet de tipul I cel mai expuse riscului de a muri aveau greutatea sub limita normală.

Afectează mai ales tinerii
    Se ştie că bolnavii cu diabet de tipul I au adesea o greutate sub limita normală, iar cei care au reuşit să câştige în greutate au prezentat mai multe probabilităţi de a controla mai bine boala, a indicat profesorul Trevor Orchard, unul dintre autorii lucrării ştiinţifice. La studiu au participat 655 de pacienţi care au fost monitorizaţi timp de 20 de ani.
     Diabetul, caracterizat printr-un nivel ridicat al glucozei în sânge, are două forme. În cazul tipului II, favorizat de obezitate şi de stilul de viaţă sedentar, pacienţilor li se spune să încerce să-şi aducă greutatea la limite normale. În schimb, diabetul de tip I, ce afectează mai ales tinerii, este o boală autoimună, ce distruge celulele pancreasului. Pancreasul este cel care fabrică insulina şi care are ca rol transformarea zahărului (glucozei) în energie. În ambele tipuri de diabet, excesul de zahăr din sânge afectează multe organe din corp, precum ochii, rinichii şi inima. 

Elena Şerban

Acarienii, duşmanii din patul fiecăruia

    Alergia reprezintă o reacţie a organismului la contactul cu anumite substanţe alergene ce se găsesc în alimente, medicamente, praf, aer etc. Cele mai frecvente reacţii alergice ale organismului se produc la nivelul pielii, mucoaselor şi al căilor respiratorii. Cauzele ce pot duce la declanşarea alergiilor sunt multiple: poluarea atmosferică, detergenţii, sporii de mucegai, părul de pisică, gândacii de bucătărie, acarienii (ce supravieţuiesc în mochete, saltele, covoare sau chiar în peruci), alimentele, polenul, veninul provenit din muşcături de animale, înţepăturile de albine sau păianjeni, medicamentele sau vaccinurile, produsele cosmetice etc.

Praful, inamicul numărul unu
     Alergia la praful din casă este cunoscută şi ca alergia la acarieni. Aproximativ 20% din populaţie prezintă sensibilitate la praful din casă. Aceşti indivizi prezintă risc crescut de a dezvolta diverse boli alergice, precum astmul alergic, rinita alergică persistentă şi dermatita atopică. Acarienii sunt organisme microscopice, înrudite cu păianjenii, ce proliferează în condiţii de căldură şi de umezeală. Acarienii se adăpostesc în numeroase locuinţe, mâncând celulele moarte ale pielii şi formând colonii în fibrele textile, adică în aşternuturi de pat, covoare, mobile, ţesături expuse prafului.
     Dacă nu prezentaţi o alergie la reziduurile acarienilor, acestea nu sunt periculoase. În caz contrar, inhalarea acestora provoacă simptome ale alergiilor: respiraţie zgomotoasă, strănut, iritaţia ochilor, rinoree. Acarienii din praful de casă pot fi responsabili pentru simptomele persistente de pe tot parcursul anului ale rinitei, conjunctivitei şi astmului alergic. Important este să mergeţi la doctor să descoperiţi ce tip de alergie aveţi. Alergologul poate efectua teste cutanate pentru a aprecia sensibilitatea la diverşi alergeni. O reacţie pozitivă (o tumefiere înconjurată de roşeaţă) demonstrează că prezentaţi o alergie.

Femeile îşi irosesc 10 ani din viaţă cu diete

   Femeile îşi petrec, în medie, zece ani din viaţă ţinând cură de slăbire, potrivit unui studiu realizat de cercetătorii britanici. Studiul a scos la iveală faptul că fiecare femeie adoptă, în medie, două planuri de alimentaţie sănătoasă în fiecare an, fiecare dintre acestea durând, în medie, cinci săptămâni.

Şase kilograme pierdute anual
     Acest lucru înseamnă o medie de 104 diete alimentare între 18 şi 70 de ani şi un total de zece ani din viaţă în care femeile ţin cure de slăbire. Cu fiecare dietă s-ar putea renunţa la o medie de 2,86 kilograme, adică aproape şase kilograme anual. Însă, un sfert dintre femei nu reuşesc să piardă niciun kilogram, iar faptul că femeile urmează, în medie, două cure de slăbire pe an sugerează că, deşi femeile slăbesc, nu reuşesc să-şi menţină greutatea. Studiul a mai scos la iveală faptul că 10% dintre femei petrec 25 de ani din viaţă ţinând cură de săbire. De asemenea, 33% dintre femei au început prima cură de slăbire la 16 ani sau mai devreme, în timp ce 44% spun că, indiferent de ceea ce fac, nu reuşesc să slăbească.
Elena  Şerban

Apariţia diabetului poate fi amânată

   Adoptarea timp de şase ani a unui regim alimentar potrivit, asociat cu exerciţii fizice, poate contribui la amânarea cu 14 ani a apariţiei diabetului la persoanele care prezintă riscuri mari de a dezvolta boala, potrivit unui studiu coordonat de profesorul chinez Guangwei Li.
      La studiu au participat 577 de adulţi, cu vârsta cuprinsă între 25 şi 70 de ani, prezentând o „intoleranţă la glucoză”, un simptom ce anunţă cea mai răspândită formă de diabet din lume, cel de tipul II. Pacienţii, recrutaţi din 33 de clinici din China, au fost împărţiţi în trei grupuri. Un grup a fost rugat să urmeze un anumit tip de regim alimentar, celui de-al doilea i s-a spus să respecte un program de exerciţii fizice, în timp ce subiecţii din ultimul grup au urmat dieta alimentară şi programul sportiv recomandate de medici.
 
Regim alimentar
     Schimbarea regimului de viaţă (dietă combinată cu sport) a redus cu 43% frecvenţa apariţiei diabetului pe o perioadă de şase ani. Proporţia anuală a noilor cazuri diagnosticate a fost, în medie, de 7% în rândul pacienţilor care şi-au schimbat regimul de viaţă, faţă de participanţii dintr-un  grup-martor. La capătul a 20 de ani de studiu, 80% dintre pacienţii care au respectat în primii şase ani regimul de viaţă sănătos sufereau de diabet, faţă de 95% din grupul-martor. Schimbarea regimului de viaţă al pacienţilor în etapă prediabetică poate preveni sau amâna apariţia diabetului cu până la 14 ani, spun autorii studiului.
Elena Şerban

Primul ajutor în cazul întepăturilor de insecte

   A venit vara. Cu soare, căldură, plimbări în parc… Ce plăcere. Şi totuşi, aceste ieşiri în parc au, în afară de părţile bune, şi câteva aspecte neplăcute. Vorbim aici de ciupiturile insectelor. Întrucât sunt situaţii în care aceste muşcături fac foarte rău persoanei care trece prin aşa ceva, vă prezentăm mai jos câteva modalităţi de a minimiza efectele ciupiturilor. Înţepăturile insectelor provoacă de obicei umflături minore, roşeaţă, durere şi mâncărimi, reacţii ce pot dura de la câteva ore la câteva zile. 

Scoateţi rapid acul gâzei din piele
     Odată muşcată de o insectă, persoana trebuie îndepărtată imediat de zona în care s-a produs incidental. Motivul? Foarte simplu. Albinele alertează alte albine şi acestea devin mai susceptibile să înţepe. Persoana înţepată trebuie să stea calmă şi pe cât posibil imobilă, întrucât mişcarea ajută la împrăştierea veninului în sânge. Dacă acul rămâne în piele, faceţi tot posibilul să-l îndepărtaţi în cel mult 30 de secunde.
     Cu cât acul e scos mai târziu, doza de venin lăsată în sânge creşte. Acul poate fi scos cu degetul printr-o strângere rapidă sau cu ajutorul unui cuţit. De asemenea, acul mai poate fi scos dacă se aplică pe locul respectiv o bucată de leucoplast, ce va fi smulsă brusc. Evitaţi să scoateţi acul cu penseta sau cu degetele, deoarece în acest fel măriţi cantitatea de venin ce pătrunde în sânge.

Stresul creşte probabilitatea de alergii la copii

    Femeile care sunt supuse stresului pe timpul sarcinii prezintă mai multe probabilităţi de a naşte copii care să dezvolte alergii sau astm, potrivit unui studiu realizat de cercetătorii americani. Specialiştii de la şcoala medicală Harvard, Boston, cred că dezvoltarea sistemului imunitar al fătului poate fi afectată de stresul la care este supusă mama, probabil din cauza hormonilor stresului, precum cortizolul.
    Rezultatele studiului au rămas valabile şi după ce specialiştii au luat în calcul rasa, clasa socială, educaţia şi dependenţa de fumat a mamei. Coordonatorul studiului, doctorul Rosalind Wright, a spus: „În timp ce predispoziţia pentru astm poate fi, în parte, stabilită la naştere, factorii ce pot provoca apariţia lui nu sunt doar genetici. Studiul vine în sprijinul ideii că stresul poate fi considerat un factor poluant social atunci când este «inspirat» în corp şi poate influenţa sistemul imunitar, la fel cum o fac factorii poluanţi fizici, precum alergenii”.

Tratament nou pentru SIDA

    O proteină umană ar putea sta la baza unui tratament eficace de combatere a retrovirusului ce provoacă apariţia maladiei SIDA, HIV, neutralizând rezistenţa patogenă la medicamentele antiretrovirale, potrivit unui studiu realizat de cercetătorii americani. Aceştia spun că au reuşit, în laborator, să blocheze o infecţie cu HIV prin dezactivarea proteinei umane ITK, activă în limfocitele T, celule-cheie ale sistemului imunitar al organismului.

Potenţială terapie oferită de o proteină umană
    Majoritatea tratamentelor anti-SIDA au ca ţintă proteinele virusului responsabil de infecţie. Însă virusul HIV este capabil de mutaţii multiple, proteinele vizate se modifică rapid şi astfel apare rezistenţa virală la tratamente, spun cercetătorii, care mai afirmă că au descoperit că acţionând asupra proteinei ITK (interleukină-2) pot bloca infectarea cu HIV a celulelor imunitare umane. Proteina activează limfocitele T în mecanismul normal al răspunsului imunitar al organismului uman, a explicat doctorul Pamela Schwartzberg.