Main menu

header

ATENTIE ! Acest site foloseste cookies.

Sunte de acord cu cele prezentate. Learn more

I understand

Conform Regulamentului European 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date, Taifasuri Media SRL, are obligația de a prelucra date cu caracter personal în conformitate cu principiile de prelucrare și în condiții de securitate tehnică și numai pentru scopurile specificate în Prelucrarea datelor.

Sanatate - Ochelarii de soare, un accesoriu sănătos

   Ochelarii de soare nu ar trebui să lipsească nimănui, mai ales în anotimpul cald. Ochii trebuie protejaţi de razele ultraviolete, pentru că sunt foarte vulnerabili. Oamenii de ştiinţă americani au demonstrat recent că expunerea prelungită la razele ultraviolete poate duce la un risc crescut de cataractă, cea mai importantă cauză a orbirii. Purtând ochelari de soare, aceste riscuri se minimalizează. Însă, pe lângă rolul lor protector, ochelarii de soare sunt un accesoriu ce trebuie să pună în evidenţă trăsăturile frumoase ale chipului. Pentru a nu da greş, citiţi mai jos câteva trucuri pentru a face alegerea potrivită. 

Sanatate - Mituri medicale desfiinţate

    Cititul la lumină slabă vă strică ochii, trebuie să beţi opt pahare cu apă pentru a vă menţine sănătoşi, iar raderea repetată a părului de pe picioare determină o creştere mai rapidă a firelor. Acestea sunt doar câteva dintre miturile medicale care au fost desfiinţate de doi oameni de ştiinţă americani. În pofida faptului că nu puţini sunt cei care recomandă consumarea a cel puţin opt pahare cu apă pe zi, cei doi cercetători, Aaron Carroll, din cadrul Institutului Regenstrief, şi Rachel Vreeman, de la University School of Medicine, au precizat că nu există niciun argument ştiinţific în acest sens. Celelalte şase mituri care au fost „tocate mărunt” de cei doi cercetători sunt:

1. Cititul la lumină slabă strică ochii.
     Majoritatea experţilor în probleme de vedere sugerează că o astfel de activitate, deşi îl poate face pe cititor să mijească ochii şi să clipească mai des, nu poate produce daune permanente;

2. Bărbieritul (raderea părului de pe picioare, mâini sau alte locuri) face părul să crească mai repede şi mai aspru.
     Cercetătorii susţin că această procedură nu are niciun efect asupra densităţii sau a rapidităţii cu care creşte firul de păr. Singurul aspect dovedit a fost acela că prin bărbierit se elimină partea mai fină din vârful firelor de păr nerase, fapt ce face ca acestea să pară mult mai aspre, mai dese şi mai tari;

3. Carnea de curcan are efect de somnifer.
     Deşi acest tip de carne conţine un aminoacid numit triptofan, ce are un rol important în somn şi în controlul dispoziţiei, ea nu are însă o cantitate mai mare din acest aminoacid decât puiul sau vita;     

4. Omul foloseşte doar 10% din capacitatea creierului.
     Acest mit, cunoscut publicului încă din 1907, a fost desfiinţat de studiile moderne, care au demonstrat că nicio parte a creierului nu rămâne inactivă;

5. Părul şi unghiile cresc după moarte.
     Total fals, spun cercetătorii, care susţin că această impresie este lăsată de faptul că, după moarte, pielea se usucă şi se retrage. În acest fel, unghiile şi părul par mult mai lungi decât în timpul vieţii;

6. Telefoanele mobile sunt periculoase în spitale.
    Cercetătorii au infirmat această temere, demonstrând că telefoanele mobile interferează foarte puţin cu echipamentul medical.   

Elena Şerban

Sanatate - Deficitul de vitamina E afectează capacităţile fizice ale vârstnicilor

    Deficitul de vitamina E, ce apare, în general, din cauza unei alimentaţii dezechilibrate, contribuie la declinul funcţiilor fizice în cazul persoanelor de vârsta a treia, potrivit unui studiu american. Cercetătorii au monitorizat nivelurile din organism ale vitaminelor E, B6, B12 şi D. De asemenea, au măsurat performanţele fizice ale subiecţilor printr-o serie de teste standard. Specialiştii au putut astfel să stabilească faptul că deficitul de vitamina E contribuie la scăderea capacităţilor fizice.

    Migdalele, bune pentru vârsta a III-a O altă analiză a scos la iveală faptul că deficitul de vitamina E este principala cauză a scăderii capacităţilor fizice în rândul persoanelor cu vârsta peste 81 de ani. „Ipoteza potrivit căreia antioxidanţii, precum vitamina E, joacă un rol în etiologia declinului funcţiilor fizice şi a handicapurilor a fost confirmată de studiile noastre precedente şi de alte lucrări”, a declarat Benedetta Bartali, profesor la Facultatea de Medicină din cadrul Universităţii Yale, Connecticut, coautor al acestui studiu.

    „Aceste studii demonstrează că o creştere a stresului oxidativ provoacă distrugeri la nivel muscular sau al ADN-ului, agravează ateroscleroza şi contribuie la degenerarea neuronilor”, a mai precizat aceasta.  Sub efectul stresului, organismul nu mai este în măsură să neutralizeze producţia de radicali liberi, care oxidează celulele şi accelerează procesul de îmbătrânire. Totuşi, autorii studiului nu recomandă suplimentele cu vitamina E, ci alimentele bogate în vitamina E, cum ar fi migdalele, sosul de roşii şi seminţele de floarea-soarelui.  
Elena Şerban

Sanatate - Îmbătrânirea ar putea fi încetinită

   Cercetătorii americani au descoperit 25 de gene-cheie ce „ar putea încetini procesul de îmbătrânire”. Cele 25 de gene-cheie ce joacă un rol crucial în încetinirea procesului de senescenţă şi care ar putea sta la baza unui tratament antiîmbătrânire, au fost identificate în urma analizei drojdiei de bere şi a unui vierme de laborator minuscul, format din doar 1.000 de celule - Caenorhabditis elegans.

Dieta, un factor-cheie
     Cercetătorii spun că oamenii au versiuni similare ale acestor gene, iar descoperirea este utilă şi punerii la punct a unor tratamente pentru maladiile asociate îmbătrânirii. Ei ştiau de mai multă vreme că reducerea cu 60% a cantităţii de alimente consumate, în paralel cu menţinerea unui echilibru între vitamine, minerale şi nutrienţi contribuie la prelungirea vieţii cu până la 40%. Acelaşi regim contribuie la reducerea riscurilor de cancer, diabet, maladii cardiovasculare şi încetineşte degenerarea creierului şi a sistemului nervos, provocată de îmbătrânire.
Elena Şerban

Alăptarea dezvoltă inteligenţa

    Cercetătorii canadieni au anunţat în urma unui studiu că alăptarea pe termen lung favorizează dezvoltarea cognitivă şi inteligenţa bebeluşilor. Studii anterioare au stabilit deja o legătură între alăptare şi dezvoltarea creierului, însă noua lucrare, coordonată de profesorul de pediatrie, epidemiologie şi statistică Michael Kramer, de la Universitatea McGill din Montreal, reprezintă cel mai mare studiu efectuat vreodată pe un eşantion aleatoriu.

Vinul, mai dăunător decât berea

Consumul de vin provoacă mai multe stricăciuni în creier decât berea sau băuturile alcoolice tari, potrivit unui studiu realizat de cercetătorii germani de la Universitatea din Göttingen. Conform acestora, vinul afectează hipocampul, zona asociată memoriei şi orientării spaţiale, una dintre primele regiuni din creier vizată de degenerare în maladia Alzheimer. Rezultatele acestui studiu îi privesc mai ales pe consumatorii de alcool din clasa medie, majoritatea fiind convinşi că vinul este benefic pentru sănătate.

Expunerea excesivă la soare îmbătrâneşte pielea

Expunerea excesivă, fără protecţie, precum şi nerăbdarea pentru a obţine mult lăudatul bronz pot avea consecinţe serioase. Vara aduce cu ea temperaturi ridicate, vacanţă şi foarte mult soare. Însă nerăbdarea omului modern de a obţine culoarea arămie a pielii cât mai rapid se poate solda cu traume destul de mari pentru organism.
    Arsurile solare, insolaţia sau chiar cancerul de piele sunt printre cele mai periculoase urmări ale expunerii necontrolate la soare. Astfel, pe porţiunile corpului neprotejate sunt distruse celulele epidermice, de unde şi usturimile puternice şi pielea înroşită. Aceste accidente pot fi uşoare, totul rezumându-se la formarea unor băşicuţe, iar apoi la exfolierea pielii, dar pot fi şi severe, cu consecinţe ulterioare dramatice. Fiecărui tip de piele îi corespunde un anumit timp de expunere fără riscuri. Iată care sunt acestea:

Chimioterapia, înlocuită cu medicamente

   Bolnavii de cancer ar putea scăpa de chimioterapie. O veste cum nu se putea mai bună pentru milioanele de bolnavi din întreaga lume. Cercetătorii americani au ajuns la această concluzie testând de mai mulţi ani înlocuirea acestui tratament cu medicamente ce „înfometează tumoarea canceroasă”.
    În ultimul timp au apărut mai multe medicamente inovatoare pentru tratarea bolnavilor de cancer. Potrivit specialiştilor, în următorii zece ani e posibil ca bolnavii de cancer să nu mai fie nevoiţi să facă chimioterapie, ci un tratament cu pastile. Inovaţia din domeniu va duce la terapii cu medicamente „ţintite”. După cum am menţionat mai sus, unul dintre produsele farmaceutice deja existente pe piaţă funcţionează pe principiul „înfometării” tumorii canceroase.

Elena Şerban


 

Un mic dejun copios ajută la pierderea kilogramelor

Un studiu realizat de un cercetător american confirmă ideea că micul dejun este cea mai importantă masă a zilei, pentru că poate ajuta la pierderea kilogramelor în plus. Potrivit autoarei acestei cercetări, profesor Daniela Jakubowicz, de la Universitatea Virginia Commonwealth,  femeile supraponderale care consumă la micul dejun jumătate din numărul zilnic de calorii pierd mai mult în greutate decât cele care iau un mic dejun frugal. Cercetătorul este de părere că micul dejun frugal are, de fapt, un efect nedorit, acela de a creşte pofta pentru anumite alimente. 

Albirea dinţilor, modă sau necesitate?

Deşi unii medici nu recomandă tratamentul pentru albirea dinţilor, milioane de oameni folosesc din ce în ce mai des această tehnică. Dar pentru a avea o dantură sănătoasă şi, implicit, dinţi mai albi, în primul rând trebuie să ne ferim de carii. Şi cum altfel, decât printr-o igienă bucală riguroasă? Din cauza alimentaţiei suprarafinate, a alimentelor lipicioase, a tutunului şi a cafelei, dinţii nu se pot autocurăţa eficace, de aceea este necesară folosirea de cel puţin două ori pe zi a periuţei de dinţi şi a pastei dentare. Să fie tratamentele de albire un moft impus de societate sau o necesitate? Timpul va demonstra.

17 mai, Ziua Mondială a Hipertensiunii Arteriale

5 milioane de români sunt bolnavi de HTA

     Hipertensiunea arterială (HTA) este una dintre cele mai importante cauze (ce pot fi prevenite) de morbiditate şi de moarte prematură atât în ţările dezvoltate, cât şi în ţările în curs de dezvoltare, estimată a fi responsabilă pentru 6% din decese la nivel mondial. Până la vârsta de 50 de ani, unul din cinci oameni au hipertensiune arterială, după vârsta de 50 de ani, unul din trei, iar după vârsta de 65 de ani, doi din trei oameni au hipertensiune arterială.
     Nici la noi situaţia nu este îmbucurătoare. Aproximativ cinci milioane de români suferă de hipertensiune arterială, 42% dintre ei nu ştiau însă că au această maladie, iar dintre cei care cunosc acest lucru, doar 61% urmează un tratament. Aceste statistici au fost făcute publice de Eduard Apetrei, preşedintele grupului de lucru HTA, al Societăţii de Cardiologie, la 26 mai, într-o conferinţă de presă organizată cu ocazia lansării unei campanii naţionale de conştientizare a pericolului pe care îl reprezintă HTA şi de prevenire a maladiei.