Main menu

header

567 19 1de Cătălina Tăgârță

Cu ocazia Zilei Naţionale a Prevenţiei, celebrată în luna februarie, Fundaţia Română a Inimii şi Societatea Română de Cardiologie atrag atenţia asupra principalilor factori de risc cardiovascular şi a măsurilor de prevenţie necesare, subliniind că cele mai importante sunt reducerea tabagismului, a consumului de sare, grăsimi animale şi dulciuri şi combaterea sedentarismului. Primul pas e ca și făcut: începând din 16 martie 2016, fumatul în spațiile publice este interzis conform Legii nr. 15/2016 privind modificarea și completarea Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea și combaterea efectelor consumului produselor din tutun. Rămâne doar să vă obișnuiți să faceți mai multă mișcare și să mâncați mai sănătos.

Intră în vigoare la 16 martie

Recenta lege care interzice fumatul în spaţiile publice închise, care intră în vigoare la 16 martie, este un pas valoros şi poate deveni o verigă importantă a unui program naţional coerent de prevenție. Acesta va trebui să fie definit prin consultarea profesioniştilor din domeniu şi a populaţiei generale, nepolitizat şi con- stant finanţat - prin acceptarea de către toţi a faptului că se adresează unei probleme de interes național. „Modalitatea cea mai eficientă de a scădea mortalitatea cardiovasculară este prevenția. Este datoria noastră, a tuturor celor ce activăm în serviciile medicale şi de învăţământ, în mişcarea sportivă, în mass-media sau în lumea politică, să asigurăm informarea corectă a populaţiei privind factorii de risc şi să promovăm un stil de viaţă şi alimentar sănătos”, a declarat profesor doctor Ioan Mircea Coman, preşedintele Fundaţiei Române a Inimii.

Mortalitatea a înregistrat o scădere în ultimii ani în Europa

Bolile cardiovasculare sunt principala cauză de deces şi spitalizare la nivelul populaţiei adulte şi vârstnice din Europa. În România, bolile cardiovasculare sunt responsabile de peste 50% dintre decesele înregistrate în fiecare an. Prin comparaţie, media ratelor de mortalitate cardiovasculară în țările aparținând Uniunii Euro- pene este sub 40%. Potrivit celor mai recente date, mortalitatea cardiovasculară a înregistrat o scădere în ultimii ani în Europa, pe fondul sporirii măsurilor de prevenţie. Tendinţa descrescătoare este strâns legată de schimbările stilului de viaţă, în principal în ceea ce priveşte alimentaţia şi fumatul. Recenta lege împotriva fumatului joacă un rol important atât în prevenţia bolilor cardiovasculare, cât şi în prevenţia afecţiunilor pulmonare. „Pericolele fumatului sunt la tot pasul - de la generare de cancere extrem de variate, precum cel pulmonar, bronşic, esofagian, până la o multitudine de boli cardiovasculare şi respiratorii. Fumatul acţionează atât ca factor cauzal, cât şi în calitate de factor de risc. Legea fumatului este un pas important pe linia prevenţiei bolilor cardiovasculare şi a controlului tabagismului, o recuperare a aproape zece ani de întârziere în acest domeniu”, a declarat profesor doctor Florin Mihălţan, preşedintele Societăţii Române de Pneumologie.

Se impune modificarea stilului de viață

Alimentaţia nesănătoasă, lipsa activităţii fizice şi stresul sunt factori de risc ce pot fi eliminaţi prin modificarea stilului de viaţă. „Prevenţia bolilor cardiovasculare rămâne o provocare majoră pentru populație, politicieni şi personalul medical deopotrivă. Prevenţia trebuie să fie bazată pe un set coordonat de acțiuni, la nivel public și individual, pentru eliminarea sau reducerea la minimum a impactului bolilor cardiovasculare”, a declarat profesor doctor Dragoş Vinereanu.

Așadar, obiectivul principal al Societăţii Române de Cardiologie şi al Fundaţiei Române a Inimii este scăderea mortalității provocate de bolile cardiovasculare. „Societatea Română de Cardiologie are ca obiectiv reducerea mortalităţii prin boli cardiovasculare. Lipsa unor programe de prevenție explică speranța mai scăzută de viață a românilor comparativ cu cetățenii altor țări. Important de reţinut este că prevenţia nu se face cu tehnică de ultimă oră, ci prin programe educaționale în care sunt implicați experții societăților profesionale și factorii de decizie - Ministerul Sănătății, Ministerul Educației”, a declarat doctor Gabriel Tatu-Chiţoiu, preşedintele Societăţii Române de Cardiologie.

Cuvinte-cheie pentru o inimă sănătoasă: evitarea fumatului (fie el și pasiv), activitate fizică adecvată (minimum 30 de minute pe zi), adoptarea unei alimentaţii sănătoase, tensiune arterială sub 140/90 mmHg

Fumatul pasiv, la fel de dăunător ca şi cel activ

Legea antifumat va contribui la sănătatea fumătorilor, care vor consuma probabil mai puține țigări pe zi, dar mai ales a nefumătorilor. Fumatul pasiv este la fel de dăunător ca şi cel activ. În plus, se pot bucura de această decizie și salariații care nu fumează, dar ajung totuși cu hainele „afumate” acasă din cauza colegilor.

Începând cu intrarea legii în vigoare, nu se va mai fuma în spațiile închise de la locul de muncă. Persoanele care vor încălca această interdicție vor risca să fie sancționate atât de angajator, cât și de polițiști. În același timp, angajatorii vor fi nevoiți să stabilească și să aplice reguli interne cu privire la interzicerea fumatului și să afișeze indicatoare pe care să scrie „Fumatul interzis”.

Sancțiunile disciplinare prevăzute în momentul de față de Codul Muncii pentru angajații neascultători sunt: avertismentul scris; retrogradarea din funcție (cu acordarea salariului corespunzător funcției în care s-a dispus retrogradarea) pentru o durată de cel mult 60 de zile; reducerea salariului de bază pe o durată de 1-3 luni cu 5%-10%; reducerea salariului de bază și/sau, după caz, și a indemnizației de conducere pe o perioadă de 1-3 luni cu 5%-10%; desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă.

Add comment


Security code
Refresh