Main menu

header

ATENTIE ! Acest site foloseste cookies.

Sunte de acord cu cele prezentate. Learn more

I understand

Conform Regulamentului European 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date, Taifasuri Media SRL, are obligația de a prelucra date cu caracter personal în conformitate cu principiile de prelucrare și în condiții de securitate tehnică și numai pentru scopurile specificate în Prelucrarea datelor.

de Cătălina Tăgârţă

Amenzile Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier (ISCTR) sunt cele mai mari şi cele mai des întâlnite din România, după cele date de Poliţia Română. Avocatul Marius Coltuc atrage atenţia cu privire la cele mai întâlnite motive pentru care puteţi primi amendă - pentru a şti să le evitaţi. În plus, în cazul în care consideraţi că aţi fost victima unui abuz în urma unui control ISCTR şi că aţi primit o amendă prea mare, deşi fapta săvârşită nu prezenta niciun pericol social, reprezentantul Casei de Avocatură Coltuc vă învaţă cum să faceţi faţă cu brio unei astfel de situaţii.

Cel mult 90 de ore lucrate două săptămâni
Una dintre cele mai întâlnite situaţii în care se aplică amenda contravenţională este depăşirea perioadei maxime zilnice sau săptămânale de conducere de un şofer care transportă mărfuri sau persoane. Indiferent că e vorba despre un tir sau despre un autocar, timpul petrecut la volan, zilnic, nu ar trebui să depăşească nouă ore. Durata poate fi prelungită la zece ore, doar de două ori pe săptămână, însă cu condiţia ca durata săptămânală să nu depăşească 56 de ore, iar media la două săptămâni consecutive să nu fie mai mare de 90 de ore.
Nerespectarea perioadei minime de odihnă zilnică este un alt motiv pentru care şoferii primesc amenzi. După o perioadă de patru ore şi jumătate de stat la volan, conducătorul auto trebuie să facă o pauză neîntreruptă de cel puţin 45 de minute.
Mai sunt şi alte situaţii, printre acestea fiind următoarele: neasigurarea unui număr suficient de diagrame tahografice omologate, corespunzătoare tipului de tahograf utilizat pentru efectuarea operaţiunilor de transport rutier (la control se solicită diagramele tahograf pe 28 de zile anterioare controlului efectuat), nedepunerea la autoritatea competentă, de şofer, a unei cereri de înlocuire a cartelei tahografice deteriorate, cu funcţionare defectuoasă, pierdută sau furată (acest lucru trebuie făcut în termen de şapte zile calendaristice de la data constatării deteriorării, funcţionării defectuoase, pierderii sau furtului acesteia).

Sancţiuni pentru necompletarea foii de parcurs
Inspectorii ISCTR mai pot da amenzi pentru efectuarea transportului rutier de mărfuri care depăşeşte cu până la 20% masa totală maximă autorizată pentru vehiculele cu o încărcătură utilă admisibilă de peste 12 tone; sau a celor mai mici de 12 tone, dar care sunt supraîncărcate cu 25%. De asemenea, puteţi fi sancţionaţi şi pentru necompletarea sau completarea necorespunzătoare a foii de parcurs de operatorul de transport rutier, în cazul în care şoferul nu e angajatul firmei, iar transportul rutier este efectuat prin servicii ocazionale, contra cost; sau pentru nerespectarea de operatorul de transport rutier a obligaţiei de a depune licenţa de transport/licenţa comunitară şi copiile conforme ale acesteia la Autoritatea Rutieră Română (ARR), în cazul schimbării sediului social, arată avocatul Marius Coltuc.

Puteţi primi amenzi între 3.000 şi 18.000 de lei
Inspecţia, controlul şi supravegherea modului de respectare a prevederilor legale amintite (reglementate de Regulamentul CE numărul 1.071/2009, Regulamentul CE 1.072/2009, Regulamentul CE 1.073/2009 şi Ordonanţa Guvernului numărul 27/2011) se efectuează în trafic şi la sediul operatorilor/întreprinderilor de transport rutier. Potrivit avocatului Marius Coltuc: „În HG 69/2011 sunt prevăzute următoarele tipuri de încălcări ale legii: încălcări foarte grave, care se sancţionează cu amendă de la 14.000 de lei la 18.000 de lei; abateri grave, pentru care puteţi plăti între 8.000 de lei şi 12.000 de lei şi încălcări minore, care se sancţionează cu amendă de la 3.000 de lei la 6.000 de lei”.
Totodată, specialistul ne-a precizat că sancţiunile se aplică: operatorului/ întreprinderii de transport rutier, persoană fizică/juridică; conducătorului auto român sau străin; operatorului economic care desfăşoară activităţi conexe transportului rutier; şcolii de conducători auto/instructorului auto autorizat; centrului de pregătire şi perfecţionare a personalului de specialitate din domeniul transporturilor rutiere. De asemenea, pot fi sancţionate de ISCTR şi persoanele care utilizează legitimaţii de călătorie tip card, fără drept, sau în alte condiţii decât cele reglementate de legislaţia în vigoare.

• Potrivit OG 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, competenţa soluţionării plângerii împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor aparţine judecătoriei în a cărei circumscripţie a fost săvârşită fapta

Martorul, element-cheie în caz de contestaţie

În cazul în care vă consideraţi neîndreptăţiţi de amenda primită, iată cum trebuie să procedaţi. Potrivit avocatului, OG 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor consacră în mod expres în articolul 17 motivele care atrag nulitatea procesului-verbal: lipsa menţiunilor privind numele, prenumele şi calitatea agentului constatator; numele şi prenumele contravenientului; a faptei săvârşite şi a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator. „Referirea la faptul că nulitatea se constată şi din oficiu mă face să cred că în mod clar e vorba despre o nulitate absolută. În afară de articolul 17, singura referire expresă la o cauză de nulitate în OG 2/2001 apare în articolul 16, alineat 7, pentru situaţia obiecţiilor la procesul-verbal - care sub sancţiunea nulităţii trebuie consemnate distinct în procesul-verbal, la rubrica «alte menţiuni»”, ne-a declarat reprezentantul Casei de Avocatură Coltuc. Aşadar, deşi articolul 16, alineatul 1, stabileşte care sunt menţiunile ce trebuie cuprinse obligatoriu în procesul-verbal, numai lipsa unora dintre acestea e sancţionată cu nulitatea. „Prin urmare, în cazul lipsei celorlalte menţiuni se poate conchide că, în măsura în care legiuitorul nu a înţeles să le sancţioneze expres cu nulitate, lipsa lor nu va conduce la nulitatea procesului-verbal? Să luăm situaţia nesemnării procesului-verbal de contravenient. În proces, agentul constatator menţionează împrejurările care au determinat nesemnarea acestuia, însă nu apare nicăieri o semnătură a unui martor, care să le confirme, şi nici agentul constatator nu precizează motivele ce au dus la încheierea actului fără martor”, a mai adăugat avocatul.

Add comment


Security code
Refresh