Main menu

header

533 18 1de Raluca Grințescu

În fiecare an, sezonul călduros al verii atrage după sine și inevitabilele înţepături ale insectelor, provocând reacţii cutanate dureroase sau mâncărimi ce persistă câteva ore. Împotriva acestor situații nedorite se vor lua măsuri preventive, pentru a evita să vă transformați într-o ţintă vie în faţa atacului acestor mici vieţuitoare.

Renunțați la produse cosmetice cu arome florale!

Prima măsură valabilă contra tuturor speciilor de insecte constă în renunţarea la produse cosmetice cu arome florale (deodorante, parfumuri, creme, săpunuri fine) şi la bijuteriile strălucitoare. La albine şi la viespi, înţepăturile pot avea consecinţe total neplăcute, cu reacţii alergice locale, din cauza veninului iritant eliberat de acul acestora. Apar dureri sub formă de arsuri, inflamaţii, pielea devine roşie-vineţie, cu mâncărimi sâcâitoare, fenomene care dispar după 24 de ore, ca urmare a resorbţiei efectului toxic.

Toxinele din venin acţionează asupra sistemului nervos central

În serile de vară, mai ales în medii cu multă apă, înţepăturile pot fi chiar fatale. La un număr mare de înţepături are loc o absorbţie masivă de venin, umflătura este mult mai mare şi se produc reacţii alergice severe, cu şoc anafilactic şi secreţie intensă de histamină din organism. Apar vărsături, tulburări respiratorii, hematurie, tremurături, accelerarea pulsului (tahicardie), hipotensiune, senzaţie de greutate în zona inimii, edem laringian, leziuni renale şi paralizie musculară. Toxinele din venin pot acţiona asupra sistemului nervos central, provocând anxietate, convulsii, sincope, stare de leşin şi comă ireversibilă. Când înţepătura este produsă în fundul gurii, pe limbă sau în gât, va apărea un edem masiv care obturează mecanic căile respiratorii superioare, ca urmare a eliminării unor antigene din venin şi din corpul insectei, provocând sufocarea. În acest caz se face o uşoară gargară cu sare topită în apă şi puţin oţet, nu se bea şi nu se mănâncă nimic şi se internează de urgenţă la spital, întrucât viaţa victimei este în mare pericol. Dacă viespea a înţepat unul dintre membre, acesta va trebui pus în stare de repaus absolut, întrucât mişcarea sa favorizează difuzarea rapidă a veninului în corp, cu efecte deosebit de grave.

Primele simptome trec neobservate

533 18 2Înţepăturile de ţânţari provoacă reacţii toxice locale, cu mâncărimi intense din cauza toxinelor din saliva femelelor. Se continuă cu iritaţii intense, roşeaţa locului, edeme şi dureri, iar după scărpinat apar infectările. Din cauza pişcăturilor repetate este posibil să apară edemul glotic, care obturează calea aerului, blochează respiraţia şi scade tensiunea arterială. Înţepăturile de tăun sunt foarte dureroase şi durează o perioadă de două săptămâni, deşi durerea scade treptat în intensitate. Înţepăturile de păianjeni provoacă o umflătură dureroasă, contracţii musculare, respiraţie greoaie şi accelerarea pulsului.

Înţepăturile de căpuşe pot surveni în timpul unei plimbări prin pădure, unde căpuşele stau pe arbori şi pe ierburi înalte. Ele se prind de pielea omului şi a animalelor (câini, pisici), cărora le sug sângele, provocând boli foarte grave. La locul înţepăturilor va apărea o papulă roşie, intens colorată în centru, însoţită de mâncărimi, un chist dureros şi abces. Dacă persistă timp de trei săptămâni, căpuşa va transmite o bacterie (Borrelia) care provoacă o boală gravă, numită Lyme. Este adevărat că primele simptome ale maladiei trec neobservate, dar, după 21 de zile, apar simptome de oboseală persistentă, tulburări intelectuale şi de memorie, febră mare, tulburări cardiace, dureri articulare, paralizie facială, artrită, tulburări cerebrale severe şi, în final, meningoencefalită.

Tratamente speciale

Pentru ciupiturile de albine şi de viespi

Sunt cunoscute foarte multe procedee menite să diminueze efectele nedorite. Printre acestea pot fi amintite:

  • extragerea acului cu ajutorul unei pensete fine fără a-l strânge, evitând astfel stoarcerea glandei cu venin aflată în capătul acului şi difuzarea veninului în ţesuturile limitrofe;
  • spălarea cu apă şi cu săpun şi dezinfectarea locului înţepat prin aplicarea unei comprese cu alcool mentolat, alcool salicilat, oţet sau comprese simple cu apă rece şi gheaţă. Astfel se opreşte difuzarea veninului şi se reduc durerea şi mâncărimea, limitând inflamaţia;
  • cataplasme cu ceapă crudă (tăiată în felii), cu varză crudă, cu pătrunjel, cu busuioc sau cu salvie;
  • masarea locului înţepat cu frunze de nuc, usturoi, ceapă sau praz, după care se aplică frunze de pătlagină zdrobite. Este eficientă şi aplicarea unor creme cu conţinut steroid.

Pentru cele de ţânţari

  • spălarea cu apă şi cu săpun;
  • aplicarea unei comprese cu apă rece sau cu gheaţă;
  • comprese cu apă sărată şi tinctură de arnică şi iederă;
  • tamponarea locului cu vată îmbibată într-o soluţie alcoolică, în ulei de mentă (5 g la 100 ml alcool) sau cu o pastă preparată cu apă şi bicarbonat de sodiu;
  • aplicarea de cataplasme cu varză crudă, praz crud sau pătrunjel;
  • dezinfectarea locului înţepăturii prin frecare cu frunze zdrobite de ferigă, pătrunjel, coacăz negru, tomate sau cu rondele de lămâie şi oţet de fructe;
  • masajul pielii cu tinctură sau cu unguent de gălbenele, cu suc de ceapă sau cu usturoi.

Pentru cele de păianjeni

  • compresă cu apă rece, simplă sau combinată cu puţin oţet;
  • cataplasmă cu rădăcină rasă de tătăneasă (trei linguri în 100 ml apă fierbinte sub formă de pastă), care se aplică pe muşcătură, se acoperă cu o pânză curată şi se ţine câteva ore sau peste noapte;
  • cataplasmă cu iarbă de turiţă-mare, proaspătă şi zdrobită, sau din foi de varză uşor strivite;
  • masaj pe locul muşcăturii cu tinctură de sunătoare (doi pumni cu flori macerate timp de trei săptămâni, la un litru de alcool de 400 de grade) sau cu un căţel de usturoi tăiat.

Pentru cele de căpuşe

  • se scot căpuşele fixate în piele, eliminând atât corpul, cât şi capul. Extragerea se face cu o pensetă în maximum 36 de ore după înţepătură, apoi se aplică o compresă cu apă rece, simplă sau cu puţin oţet;
  • dacă situaţia se complică, este obligatorie prezentarea la medic.

Pentru înţepăturile multiple, mai ales la persoanele alergice, se vor administra unu-două comprimate de vitamina C, un preparat antialergic pe bază de calciu şi se va face internarea de urgenţă în spital, unde pacientul va fi tratat cu hemisuccinat de hidrocortizon

Aplicări locale din plante

Se fac tamponări sau aplicări locale cu uleiuri volatile, tincturi, infuzii, sucuri sau frunze proaspete. Pentru primul ajutor după înţepături se folosesc diverse preparate din plante:

Salvie: frunze proaspete zdrobite şi aplicate pe locul afectat pentru răcorirea pielii; tamponări cu tinctură din frunze (20 g, în 100 ml alcool, cu macerare timp de zece zile);

Pelin: frunze proaspete şi zdrobite pentru frecţii locale.

Aloe: frunze proaspete pentru tamponări, de două ori pe zi;

Coacăz negru: frunze proaspete zdrobite sau macerate în vin alb, aplicate sub formă de cataplasme;

Busuioc: plantă proaspătă zdrobită pentru frecare pe locul înţepăturii, având acţiune cicatrizantă şi de atenuare a mâncărimii;

Cimbru de grădină: infuzie pentru tamponări repetate (două linguri, la 200 ml apă clocotită).

Add comment


Security code
Refresh

camp oct 2

camp 300x2507