de Simona Lazăr şi Adrian Barna

Lansată la puțină vreme după nunta lui Paul McCartney cu moștenitoarea unui miliardar, cartea de bucate a fostului component al legendarei trupe „Beatles” a devenit în scurt timp un bestseller, în Marea Britanie.

Trei neveste și o carte de bucate

De vreo 30 de ani, Paul McCartney a intrat în „The Guinness Book of Records” drept compozitorul cu cel mai mare succes din istoria muzicii - și se pare că e foarte greu de dat jos de pe poziția asta. Cu „Beatles”, trupa anilor ’60 alături de care a cunoscut celebritatea, e de asemenea în Cartea Recordurilor - formația celor patru britanici fiind cea mai îndrăgită trupă rock din toate timpurile. Și, la o adică, ar putea să mai intre o dată în „ceaslovul recordurilor”, la o categorie mai specială: bărbatul care a fost cel mai rapid dat pe brazdă de nevastă… Asta pentru că Sir James Paul McCartney s-a însurat la 9 octombrie 2011 cu Nancy Shevell, moștenitoarea unui miliardar newyorkez, și nici nu s-a sfârșit luna că a și scos pe piață o... carte de bucate. V-ați fi așteptat să lanseze un compact disc cu melodii noi pentru cea de a treia soție a sa. Ei bine, nu s-a întâmplat asta și nu știu zău dacă de vină e Nancy, că nu l-o fi inspirat să mai compună un hit, ori poate pasiunile lui culinare latente or fi explodat tocmai atunci, odată cu noua iubire împărtășită. Nedeslușite sunt căile... muzicii... care sfârâie în tigaie și bolborosește în oala cu ciorbă. „Lordul rockului britanic” n-a fost chiar singurel în întreprinderea asta. Două dintre fiicele lui cu Linda - Stella și Mary - sunt coautoare la „The Meat Free Monday Cookbook”. Nancy i-a sprijinit, iar consilier de nădejde l-au avut pe carismaticul tele-bucătar Jamie Oliver. Gurile rele spun că Sir Paul l-a bătut pe drăguțul de Jamie chiar la propriu-i joc și că până-n Crăciunul aceluiași an avea deja vânzări spectaculoase, cartea cântărețului depășind-o, ca interes, pe cea a lui J.O. - „Jamie’s Great Britain”, lansată cu numai o săptămână înainte. Cartea a cucerit între timp piețele din Australia, Franța, Germania, Olanda, Finlanda și Statele Unite ale Americii.

Pentru vegetarieni și vegani

Publicată în 40.000 de exemplare, cartea lui McCartney se bazeză pe experiența unei campanii pe care Sir John a dus-o în 2009. Ideea era de a convinge familiile britanice să mănânce măcar o dată pe săptămână fără carne. De aici și titlul - „Carte de bucate pentru lunea fără carne”. Acuma, dacă veți fi vrând să postiți miercurea sau vinerea (cum se cuvine pe la noi), cartea tot vă ajută, că rețetele nu au habar de zilele săptămânii. Campania pornește de la un raport al Națiunilor Unite, cu privire la consumul de carne în lume, care îi poziționează pe britanici în fruntea clasamentului carnivorilor. Sir Paul, ca unul care a fost multă vreme vegetarian, aflând că industria cărnii și fermele zootehnice sunt responsabile pentru procente destul de importante ale emisiilor în atmosferă de oxid de nitriu, de dioxid de carbon, de metan ș.a., a decis să se implice, pentru sănătatea oamenilor și a planetei. „Dacă ar deveni vegetarieni măcar o zi pe săptămână, oamenii ar putea să facă diferența între viitorul unei planete pe care ne vom simți bine și cel al unei planete pe care nu se va mai putea locui”, scrie el, arătând care sunt avantajele deciziei de a fi măcar o zi pe săptămână vegetarian, de la implicațiile sociale și asupra mediului înconjurător, până la cele de etică sau de sănătate și financiare.

Un omagiu pentru Linda

Pasiunea pentru gastronomie Paul McCartney a dobândit-o în timpul primului său mariaj, cu fotografa Linda Louise McCartney (prima Lady McCartney), născută Eastman. După căsătoria lor, în 1969, Linda s-a străduit să-l atragă pe Paul pe calea vegetarianismului, reușind să facă din el un simbol al mișcării, în 1975. Ea l-a împins în față și în mișcarea luptătorilor pentru drepturile animalelor. Iar în 1998, când a murit, i-a lăsat pe umeri toate proiectele ei. Pe cea de a doua nevastă, fotomodelul Heather Mills, Paul n-a avut șanse s-o dezvețe de gustul cărniței. Numai că ea era dintre aceia care mâncau o singură zi în săptămână carne, apropiindu-se de ideea de flexitarianism ori vegetarianism flexibil. Cu Nancy se pare că Paul s-a întors la bunele obiceiuri (alimentare) de cuplu, deprinse alături de Linda. Cât despre „pofta” de a scrie cărți de bucate, tot de la prima nevastă i-a venit. Ea e autoarea volumelor „Linda McCartney’s Home Cooking”, „Linda’s Kitchen” și „Simple and Inspiring Recipes for Meatless Meals” (titlul ăsta din urmă spune mai mult decât trebuie despre cine i-a inspirat lui Paul cartea de bucate). „The Meat Free Monday Cookbook” este mai degrabă un omagiu pentru Linda - ale cărei rețete se regăsesc în carte, decât un dar pentru Nancy...

Orez sălbatic cu sparanghel și lămâie

Ingrediente: 3 linguri cu ulei de măsline, 2 cepe, 1 cățel de usturoi, 1 țelină apio, 280 g orez sălbatic, 1 litru supă de legume, 1 sparanghel, zdrobit și tăiat în bucăți de 5 cm, 6 frunze de salvie proaspete, 1 fir de rozmarin, 1 buchețel de coriandru, coaja rasă și sucul de la o jumătate de lămâie, 50 g brânză de capră sau 4 linguri cu smântână vegetală, sare de mare și piper negru; pătrunjel și parmezan pentru decor (ceapa, usturoiul și ierburile aromate vor fi tăiate fin).

Mod de preparare: într-o cratiță mare, încălziți uleiul și căliți ceapa, usturoiul și țelina la foc mediu, timp de patru minute. Adăugați orezul și amestecați bine. Turnați două căni cu supă încălzită și amestecați până când orezul a absorbit cea mai mare parte a lichidului. Continuați să adăugați treptat zeama, amestecând constant. Puneți sparanghelul, ierburile aromate și coaja de lămâie și continuați să gătiți ușor, amestecând încă zece minute. În niciun moment nu trebuie să permiteți ca orezul să devină prea uscat - adăugați mai multă zeamă de legume, dacă e cazul. Amestecați în orez brânză de capră sau smântână vegetală și suc de lămâie, dați gust cu sare și piper și presărați pătrunjel tăiat fin sau parmezan, chiar înainte de servire.

Cartofi cu salată și vinegretă cu usturoi

Ingrediente. Pentru vinegretă: 1-2 lingurițe cu muștar, 2 linguri cu suc proaspăt de lămâie, 2 linguri cu oțet de vin, oțet balsamic sau oțet de cidru, sare de mare şi piper negru proaspăt măcinat, 5 linguri cu ulei de măsline virgin, usturoi zdrobit. Pentru salata de cartofi: 1 usturoi mediu, tăiat fin, 75 ml vinegretă (preparată din ingredientele de mai sus), 900 g cartofi noi, curățați, 1 salată romană (se poate înlocui cu salată aisberg, radicchio sau chiar cu mix de salate) tăiată mărunt, 1 ceapă roșie mică, tăiată mărunt, sare de mare, piper, chives sau ceapă verde pentru decor.

Mod de preparare: pentru vinegretă, amestecați muștarul cu sucul de lămâie și oțet și condimentați cu sare și piper. Turnați treptat uleiul de măsline, astfel încât compoziția să se îngroașe pe măsură ce lucrați (ar trebui să devină cremoasă). Puneți usturoiul. Lăsați-l să stea până la 30 de minute înainte de utilizare, pentru a permite intensificarea aromei. Pentru salata de cartofi, fierbeți cartofii în apa clocotită. Scurgeți zeama și lăsați-i să se răcească. Odată răciți, tăiați-i în cuburi sau felii. Combinați cartofii cu salata și ceapa tăiată, într-un castron mare, stropiți cu vinegreta și amestecați bine. Presărați chives sau ceapă verde tocată, chiar înainte de servire.