de Gheorghe Zmaranda
Istoria ne dezvăluie de fiecare dată atât de multe lucruri despre civilizațiile anterioare, cuceriri sau înfrângeri memorabile, personalități extraordinare care au marcat cursul unor evenimente. Dincolo de evenimentele istorice marcante, avem și dovezi ale existenței obișnuite ale acestor civilizații, dovezi despre viața lor de zi cu zi, despre portul lor sau despre gastronomie. Marius Ardeleanu (foto), arheolog în cadrul Muzeului Județean de Istorie și Arheologie din Baia Mare, doctor în Istorie și specialist al perioadei antice (dacice), spune că Dacia avea o cultură gastronomică destul de complexă. Mărturie a acestui lucru stau descoperirile arheologice de pe teritoriul nostru. Așadar ce mâncau și cum își preparau dacii hrana?
„Alimentația lor era mult mai diversificată decât mâncărurile obișnuite consumate azi la noi în țară”
- Ce știm acum despre cultura gastronomică a dacilor?
- Pentru lumea dacică, reconstituirea vieții de zi cu zi a oamenilor este o preocupare care a intrat în atenția specialiștilor și amatorilor de istorie relativ recent. Nu știm prea multe din punct de vedere al rețetelor, dar cunoaștem plantele și animalele ce au trăit acum 2.000 de ani pe teritoriul României. La acestea se adaugă descoperirile arheologice (oase de animale, semințe carbonizate, inventar casnic etc.) și puținele surse antice (denumiri dacice de plante medicinale cuprinse în două lucrări antice de medicină).
- Cât de diversificată era alimentația lor?
- Alimentația lor cu siguranță mult mai diversificată decât mâncărurile obișnuite consumate azi la noi în țară. Consumau diverse cereale, legume, carne, grăsimi, lactate, condimente, băuturi și, cu siguranță, și fructe, o alimentație care conținea toate elementele necesare organismului uman.
- Ce descoperiri arheologice avem legate de această temă, a gastronomiei dacice?
- Au fost descoperite de-a lungul timpului veselă (vasele de gătit și servit masa), diverse ustensile din fier (frigărui, căței de vatră), semințe carbonizate descoperite în numeroase așezări, vetrele de foc și cuptoarele folosite la gătit.
„Au fost descoperite oase de vaci în aproape toate siturile, animalele fiind crescute pentru carne și lapte”
- Ce produse (legume, fructe etc.) foloseau în mod deosebit?
- Deși, prin „tradiție neștințiifică”, se consideră că Europa a fost în antichitate carnivoră, trebuie spus că un loc aparte îl aveau cerealele și leguminoasele. Dintre cereale mai importante în alimentație (și în descoperirile arheologice) erau grâul și meiul, nelipsite din aproape nicio așezare dacică. La acestea se adaugă secara, orzul, ovăzul. Dintre legume din Dacia s-au consumat cu precădere lintea, bobul, năutul mazărea, măzărichea și usturoiul. Alimentația pe bază de carne a dacilor este bine documentată arheologic prin descoperirea a numeroase oase de animale, domestice și sălbatice. Pe primul loc pare a se situa între descoperiri oasele de vită, oase descoperite în aproape toate siturile arheologice. Vitele se pare că erau crescute și întreținute în primul rând pentru lapte și brânză, doar în puține cazuri s-a constatat utilizarea lor ca principale furnizoare de carne. Pe locul doi în preferințele culinare ale dacilor se situează suinele, ca și producătoare de carne și grăsimi, apoi ovinele și caprinele. Caii și câinii, într-o măsură mai mică, par a fi constituit și ei o sursă de carne după cum o dovedesc descoperirile de oase fragmentate, tăiate și cu urme de arsură din câteva situri arheologice. În câteva situri arheologice s-au descoperit și oase de găină și de gâscă. Alte surse de obținere a cărnii le constituiau pescuitul și vânătoarea, oasele de cerb și mistreț fiind cel mai numeros descoperite ca oase provenind de la animale sălbatice.
„Lintea era cea mai frecvent utilizată legumă și se consuma sub formă de fiertură”
- Care erau cele mai comune preparate care făceau parte din dieta lor?
- Din grăunțele de mei, măcinate cu râșnița și apoi fierte în apă sau în lapte, la care se mai adăuga și alte semințe, se prepara o fiertură care putea să aibă diverse consistențe și care se pare constituia alimentul de bază înaintea apariției pâinii și nu numai. Grâul putea fi consumat fiert sub formă de terci sau transformat în făină și utilizat la producerea unor lipii sau chiar a pâinii dospite, existente deja în perioada dacilor. Tot pentru prepararea pâinii putea fi utilizată și secara, orzul sau ovăzul. Lintea, cea mai frecvent utilizată legumă, era consumată sub formă de fiertură (terci), împreună cu alte cereale sau legume, fie simplă, fie în combinație cu carne, grăsimi sau produse lactate.
- Cum își preparau mâncarea? Ce tehnici și ustensile foloseau dacii în bucătărie?
- Cea mai utilizată metodă era prin fierbere în vase din lut (cereale, legume și carne), dar nu lipseau nici produsele prăjite (s-au descoperit inclusiv frigărui din fier) sau făcute în cuptor sau țest din lut (pâinea).
- Care sunt, din perspectiva dumneavoastră, cele mai interesante lucruri pe care omul contemporan ar trebui să le afle despre gastronomia dacică?
- Cel mai interesant lucru este faptul că gastronomia dacică nu era cu mult diferită de cea pe care o aveau bunicii și străbunicii noștri acum 50-100 de ani.
„Am iniţiat numeroase proiecte legate de ceramica şi bucătăria dacică“
- Înțeleg că dumneavoastră susțineți niște proiecte de promovare legate de gastronomia dacică, despre ce este vorba?
- Da, am inițiat numeroase proiecte legate de ceramica și bucătăria dacică în cadrul muzeului, dar și în afara lui. Pentru producerea vaselor din lut, replici după descoperirile arheologice desfășor proiectul Chiupatelier de ceramică, proiect finanțat din fonduri euro- pene, iar pentru diseminarea acestor cunoștințe legate de producția și utilizarea ceramicii dacice particip împreună cu colegi din Asociația Culturală Omnis Barbaria la numeroase activități și festivaluri de reconstituire istorică în țară și în străinătate, unde am ocazia să prezint publicului larg formele ceramice dacice dar și utilitatea practică a acestora (în special prin gătit).