de Dana Purgaru
Este atât de faimoasă în Statele Unite ale Americii, încât este prezentă nu numai pe mesele locuitorilor acestei naţiuni, cât şi în melodii, nume de filme sau obiecte de artă. Plăcinta americană este însă foarte uşor de preparat şi la noi, în special acum, când pieţele sunt pline de fructe, însă trebuie să se ţină cont de un truc: aluatul trebuie să aibă destulă grăsime (untură, margarină, unt), pentru a face crustă la suprafaţă, şi să fie destul de firav, dar totuşi ferm, pentru a permite ca o felie să fie mâncată cu mâna. Crusta de dedesubt trebuie să fie consistentă şi uşor maronie, la fel ca şi cea de deasupra.
Aluat
Ingrediente: 2 căni cu făină, 1 linguriţă cu sare, 1/2 cană cu grăsime pentru frăgezirea aluatului, 1/2 pliculeţ cu praf de copt şi 5 linguri cu unt.
Mod de preparare: combinaţi făina cu sarea şi amestecaţi. Puneţi grăsimea, untul şi praful de copt şi apoi frământaţi uşor cu degetele până când coca va căpăta aspect de bobiţe. Tăiaţi aluatul în două (o parte pentru blat şi una pentru „cearceaf”) şi continuaţi să frământaţi până când amestecul va fi împărţit în bucăţele de dimensiunea unui bob de mazăre. Stropiţi coca cu două-trei linguri cu apă şi încorporaţi-o încet-încet. Dacă este necesar, mai adăugaţi apă până ce ingredientele se leagă. Pe un tocător presăraţi făină şi întindeţi una dintre foi de 26 cm şi rotunjiţi-o apoi, la 23 cm, într-o formă rotundă, de plăcintă. Îndreptaţi marginile şi înţepaţi cu furculiţa, apoi puneţi-o la rece. A doua foaie se aşază pe o hârtie de copt şi se introduce şi ea în frigider.
Cu mere
Ingrediente: 1/2 cană cu zahăr, 1 lingură cu făină, 1 linguriţă cu suc de lămâie, 1/3 linguriţă cu scorţişoară, 7,5 ceşti cu mere descojite, curăţate şi tăiate cubuleţe, 1 cană cu stafide, 2 foi de plăcintă (ca mai sus) şi 1 ou.
Mod de preparare: încălziţi cuptorul la 220˚C. Amestecaţi zahărul, făina, sucul de lămâie şi scorţişoara. Adăugaţi merele şi stafidele în mixtură şi amestecaţi până ce fructele sunt bine încorporate. Turnaţi compoziţia rezultată peste foaia de plăcintă pusă în formă. Puneţi şi a doua foaie deasupra, îndreptaţi marginile şi faceţi câteva înţepături şi despicături. Bateţi oul cu care ungeţi suprafaţa plăcintei şi apoi presăraţi puţin zahăr. Coaceţi până ce capătă o culoare aurie-maronie, cam 35-40 de minute, şi apoi răciţi-o 30 de minute înainte de a o servi. Poftă bună!
Cu mure, zmeură, căpşuni, agrişe sau afine
Ingrediente: 2 linguri cu amidon, 1/2 cană cu suc de portocale, 1 cană cu zahăr, 4 ceşti cu mure, zmeură, căpşuni, agrişe sau afine, 1 lingură cu suc de lămâie, 2 linguri cu bucăţele mici de unt şi 2 foi de plăcintă (ca mai sus).
Mod de preparare: amestecaţi amidonul cu sucul de portocale şi apoi încorporaţi zahărul. Turnaţi compoziţia rezultată peste fructe şi amestecaţi uşor. Lăsaţi-le apoi să stea 15-20 de minute. Amestecaţi compoziţia cu sucul de lămâie şi punctaţi cu unt. Acoperiţi plăcinta cu o foaie, înţepaţi în mai multe locuri şi introduceţi-o în cuptorul ce a fost foarte bine încălzit înainte. După zece minute reduceţi flacăra la mediu şi coaceţi 40-45 de minute. Chiar dacă plăcinta vă face cu ochiul, lăsaţi-o să se răcească 30 de minute. Poftă bună!
Cu ananas
Ingrediente: 1 ananas mare proaspăt, curăţat şi tăiat în mici bucăţele sau de la conservă, foarte bine stors, 1/4 kg zahăr, 3 linguri cu făină, 1/2 lingură cu miez de nucă, scorţişoară şi sare după poftă, 3 linguri cu unt tăiat în bucăţele mici, 2 linguri cu amidon, frişcă după poftă, 1/4 cană cu nucă de cocos rasă şi 2 foi de plăcintă (ca mai sus).
Mod de preparare: combinaţi ananasul, făina, miezul de nucă, scorţişoara, amidonul şi sarea şi fierbeţi la foc mic, amestecând până ce compoziţia se îngroaşă. Luaţi vasul de pe foc şi amestecaţi untul. În cazul în care compoziţia este prea rigidă, adăugaţi una-două linguri cu apă. Lăsaţi-o apoi să se răcească, după care turnaţi compoziţia în forma de plăcintă, peste prima foaie. Acoperiţi cu a doua foaie, împăturiţi marginile cu două degete şi faceţi câteva înţepături şi crestături. Coaceţi în cuptorul încins timp de zece minute şi apoi reduceţi temperatura la mediu, până când crusta capătă o culoare maronie (30 de minute). Amestecaţi frişca şi nuca de cocos rasă şi serviţi plăcinta cu această „garnitură”. Poftă bună!
Steagul Americii
Ingrediente: zmeură, mure sau afine şi mere descojite, curăţate şi tăiate cubuleţe, 3/4 cană cu zahăr, 1/4 cană cu făină, 1,5 coajă de lămâie rasă, 2 linguri cu suc de lămâie, 1 praf de sare, 3 linguri cu unt tăiat în bucăţele mici şi 2 foi de plăcintă (ca mai sus).
Mod de preparare: într-un bol mare amestecaţi merele, făina, zahărul, coaja rasă de lămâie şi praful de sare. Turnaţi jumătate din compoziţie în formă, peste prima foaie de plăcintă, apoi puneţi un strat de zmeură şi un strat de mure sau de afine şi apoi restul de compoziţie cu mere. Stropiţi cu suc de lămâie şi punctaţi cu unt. Înveliţi totul cu a doua foaie de plăcintă, împăturiţi marginile cu două degete şi faceţi câteva înţepături şi crestături. Puneţi o foiţă de aluminiu deasupra şi coaceţi 20 de minute. Îndepărtaţi cu grijă foiţa şi mai coaceţi 20-25 de minute sau până când crusta devine maronie. Răciţi 45 de minute. Poftă bună!
Nimeni nu ştie cu exactitate ce naţie a mâncat prima felie de plăcintă, dar se pare că unele reţete datează încă de pe vremea egiptenilor. Faraonii au preluat metodele de preparare de la romani, care le luaseră la rândul lor de la greci. Despre aceştia din urmă nu se ştie dacă au fost inventatorii, însă au scris prima reţetă de plăcintă cu brânză de capră şi una cu miere, sub supravegherea lui Cato. După ce şi în Italia s-au răspândit tainele pregătirii acestui delicios desert, se pare că iniţiativa creării plăcintelor cu fructe le aparţine englezilor, mai precis, Reginei Elisabeta I. Apoi, această delicatesă a venit în America o dată cu englezii colonişti, iar prepararea ei a fost adusă la rang de artă.
- În 1878, Mark Twain a făcut un meniu alcătuit din specialităţi americane cărora le-a simţit lipsa în Europa şi care conţinea mai multe tipuri de plăcinte.
- Plăcinta americană originală are 23 cm, nici mai mult, nici mai puţin.