Şi lumea bacteriilor e plină de şmecheri. Fac tot felul de fente şi microbii, şi viruşii, astfel ca să păcălească armata de doctori şi basculantele pline cu medicamente venite pe frontul războiului cu hoardele de agenţi îmbolnăvitori. Aşa se face că, pentru a dribla tratamentele şi vaccinurile, viruşii şi microbii caută să fie în travesti, îşi pun măşti pe faţă, ca să nu mai fie recunoscuţi, ba chiar îşi schimbă structura, devenind imuni la terapii. Iată un exemplu: pârdalnicul de virus ce are o tulpină rezistentă la medicamente, un mutant ce s-a transformat astfel încât să danseze în timp ce medicina trage cu obuze medicamentoase în el. Şi culmea culmilor, în zona Balcanilor, deci şi în ţara noastră, circulă cel mai mult acel virus rebel şi greu de stăpânit. Un alt exemplu este că viruşii şi-au schimbat modul de acţiune şi perioadele în care apar.

    La fel şi unii microbi ce erau recunoscuţi ca acţionând în anumite anotimpuri, ce au început să circule şi în alte sezoane. Ca să nu mai amintim că viruşii şi microbii nu se mai mulţumesc de exemplu să atace un anume organ din corp, ci produc boli şi în alte zone ale organismului. Ba se mai asociază şi în comandoul în care se regăsesc viruşi şi microbi diferiţi care, până atunci, atacau pe cont propriu, nu în bande. Un alt exemplu de viclenie a unui virus: virusul ce produce varicelă. Face copilul această boală infecţioasă, varicela, şi practic crede că a scăpat de acest virus. Numai că, şiret şi bandit, virusul varicelo-zosterian se cuibăreşte prin cotloanele organismului şi-l atacă pe om la maturitate, nu cu varicelă, ci cu dureroasa şi antipatica boală zona zoster.  Dar să discutăm şi despre faptele bune ale unor bacterii. În intestinul omului există populaţii întregi de bacterii.

    O microfloră în care coexistă în regim de armistiţiu bacterii rele şi bacterii bune. Bacteriile rele dau cancerizări, iar tabăra bacteriilor bune, numite bifidobacterii, asigură o serie de procese esenţiale în organism. Echilibrul între bacteriile cu rol pozitiv şi bacteriile personaje negative trebuie păstrat permanent în intestin. Când unui om i se face o cură de antibiotice puternice, adesea balanţa între bacteriile bune şi cele rele din intestin se dezechilibrează, fiindcă antibioticele tari distrug bacteriile pozitive din colon şi se deschide câmp de acţiune bacteriilor periculoase. Bacteriile rele nu mai sunt ţinute în şah de cele bune şi îşi fac de cap, producând dereglări şi boli.  Este interesant că unele produse fermentate din lapte au o acţiune pozitivă asupra acestui echilibru din microflora colonului. În iaurt, chefir, sana, laptele bătut există o microfloră probiotică, adică bacterii bune, cum ar fi: bifidus, streptococus, stermofilus, lacto­baccilus vulgaris, toate acestea fiind bacteriile ce fermentează laptele, transformându-l în iaurt. Aceste bacterii trebuie să rămână vii în iaurturi, deoarece, consumându-le, îmbunătăţim activitatea digestivă.

    Deci omul trebuie să mănânce iaurturi vii cu această microfloră probiotică. Dacă, după ce s-a ajuns prin fermentare la iaurturi, se mai face o pasteurizare după fermentare, pentru a li se lungi perioada de valabilitate, aceste bacterii bune sunt omorâte, ceea ce nu este de dorit, fiindcă ele trebuie să ajungă vii şi să-şi facă treaba folositoare în tubul digestiv al omului. Să nu se creadă însă că laptele nu trebuie tratat termic, fiindcă prin pasteurizare se omoară microbii răi. De aceea este destul de riscant să bei lapte direct de la vacă, mai ales după o zi, fiindcă microbii răi sunt în plină formă. Există o pasteurizare la 60-70 de grade şi pentru un timp mai îndelungat. Este pasteurizarea obişnuită. Dar expunerea pe o perioadă mai mare la temperatură ridicată duce şi la distrugerea elementelor utile din lapte. Cel mai bun lapte este cel ultrapasteurizat la 148 de grade, dar în timp scurt, unadouă secunde. Acest lapte UHT, prin expunerea foarte scurtă la temperatură mare, conduce la distrugerea microbilor, dar şi a celor existenţi sub formă de spori.