Această dramă-thriller a avut o premieră spectaculoasă, în deschiderea Festivalului de la Cannes, de anul trecut. Cu o distribuție de mare succes la publicul internațional, dar și românesc, căci Charlotte Gainsbourg și Marion Cotillard au și fanii lor locali. Scenariul e greu de urmărit, din pricina nerespectării unei ordini cronologice, ceea ce e la modă în ultima vreme. Influența lui Hitchcock e mai mult decât vizibilă, regizorul Arnaud Desplechin (care a fost cândva în vizită la Institutul Francez, din București, unde au rulat „Regii și Regina” din 2004 și „O poveste de Crăciun” din 2008, ambele cu același Amalric), are impresia că poate reconstrui atmosfera din „Rebeca”, cu deosebirea că acum cea care părea dispărută pentru totdeauna, Carlotta, revine după 21 de ani, 8 luni și 6 zile. E vis, e realitate? Totul într-un decor marin, cu un aer de vacanță ratată. Lui Ismael îi va fi greu să aleagă, și rolul i-a fost încredințat lui Mathieu Amalric, cel care între timp a ajuns și el realizator, numai că aici face excepție și doar joacă un posibil iubit/soț destul de neconvingător. Ca să pară mai spectaculos, se recurge la un truc în film și e cooptat și un june-prim de succes, Louis Garrel, care încurcă și mai tare posibilele idile. Scenariul și dialogurile sunt semnate, pe lângă Arnaud, de două femei, Julie Peyr (pe care am mai întâlnit-o și în genericul de la „Jimmy P.”, iar cu Amalric) și Léa Mysius. De remarcat tabloul, portretul nevestei dispărute, care pare o aluzie la o capodoperă din 1944: „Laura”, semnat de inconfundabilul Otto Preminger, cu splendida Gene Tierney.

„Fantomele lui Ismael“ („Les Fantomes D’Ismael“)

Franța, 2017

Regia: Arnaud Desplechin

Cu: Mathieu Amalric, Marion Cotillard, Charlotte Gainsbourg, Louis Garrel

Distribuit de: Independența Film