...La ultima premieră a Teatrului de revistă „Constantin Tănase”, de săptămâna trecută, „Gong... și de la capăt”, s-a râs sănătos, ba și cu lacrimi (scena „la Cinema”). Ne-am bucurat și de costume minunate, de frumoase reprize de dans modern și balet, cu 11 fete trase prin inel, cu botine fine și picioare feline... De un cor feminin de Îngeri, superb în variațiuni clasice... Dublat, imediat (contrast de efect al regizorului Claudiu Perușco) de orchestra cu nouă bărbați cu trompete, tobe, saxofoane și un solist care a interpretat o manea cu un primar... De texte (autori Sorin Tofan, Robert Coravu, Sorin Petrescu) acide, veritabile minipamflete politice de haz. Toate au contribuit la marea performanță ca, într-un spectacol de revistă, scena uriașă să fie ocupată, practic, încântător, numai de doi actori (exceptându-l pe tânărul Alin Gheorghișan - în episodul „Cinema” și doi figuranți haioși în tabloul I)! Numai că acei doi Actori, „V & V” pe fundal, sunt Vasile Muraru și Valentina Fătu, absolut irezistibili. Într-o seară de grație.
...Pe Vasile Muraru, comic de excepție, Napoleon din filmul produs de „Discovery”, îl aplaud fascinat de haru-i divin de decenii. Firesc să mă aștept la o nouă seară de râs în hohote, în lacrimi, la aplauze în cascadă. De la interpretul de muzică ușoară, cu perucă, Vasile Păstârnac, pus să cânte melodia engleză „Wop-pop-eh” care se auzea în difuzoare. Numai că trebuia să o facă într-un grup, căci, „dacă n-ai în spate un grup, ești mort”, unul care să cânte „wop”, altul „pop”, o diseuză „eh”, iar Păstârnac „The best” să-i unească. Debordant, și în Primarul din satul moldovean, în scena cu doctorul-microbist, prins de o pacientă în cabinet când pleca la meci... Superb, în scena gărzii regale de la Londra, a japonezului Tsunami stabilit la București cu Nela gheișa cunoscută pe Facebook, în travestiul cântăreței refuzate la Eurovision și la Festivalul George Enescu, și, absolut demențial, cu Valentina Fătu, în scena de la Cinema.
...Revelația serii a fost Valentina Fătu! O apariție absolut fascinantă, uluitoare. A jucat și a cântat „cum laudae”! Cu patos, cu dinamism și nonșalanță, uragan de umor neștiut și inteligență scenică, debordantă, a încercat să se ridice la altitudinea partenerului Vasile Muraru și a strălucit. În toate scenele amintite ale Maestrului, dar, în mod deosebit, în Angelika Gretel (aluzie la Merkel), în demențialul minirecital din Garda regală, în rolurile japonezei, cântăreței și al țigăncii din final. Valentina Fătu a fost fantastică!
...Un spectacol de revistă dinamic, echilibrat, cu umor politic la zi (Iohanis - „Se fură și sub el, dar mai pe tăcute”, Dragnea - „votul de Teleorman”, șpaga de Primar, refugiații etc.) tăios și curajos, cu proiecția inspirată din cabină cu febra celor doi actori înainte de a intra în scenă în kimono, cu un final de muzică țigănească (unde se mai poate lucra puțin!). O premieră care ne face să ne despărțim de 2015 râzând optimist. Sau să facem iarăși haz de atâta necaz...
