...Regele vodevilului francez, Eugene Labiche (1815-1888), autor a 176 (!) de texte dramatice, reapare la rampa românească, „en fanfare”, cu o capodoperă a genului bulevardier - „Pălăria florentină” („O pălărie de paie din Italia”, titlul original). Jucată în premieră absolută în 1851, la „Palais Royal” din Paris, inclusă în repertoriul celebrei Comedii Franceze (1938), ba şi ecranizată de Rene Clair, în 1927, cu Fernandel în rolul principal, piesa aceasta încântă şi peste secole prin comicul de moravuri şi de situaţii, prin eternele încurcături şi trădări ale dragostei. Iar când un regizor de talia lui Silviu Purcărete îşi asumă spectacolul pe scena Naţionalului ieşean, atunci succesul este asigurat, mai ales că maestrul direcţiei de scenă a avut lângă el mai vechi colaboratori de elită: compozitorul Vasile Şirli (stabilit la Paris, unde este şi director muzical la Disneyland), scenograful Dragoş Buhagiar şi coregraful Florin Fieroiu. Cum Silviu Purcărete îşi făcuse „încălzirea” cu un text de Labiche la Comedia bucureşteană („Femeia care şi-a pierdut jartierele”, cu minunaţii Horaţiu Mălăele, George Mihăiţă şi Dorina Chiriac), era limpede că ne aşteaptă cam două ore de haz nebun, de încântare.

...Premiera ieşeană a avut loc la 16 februarie 2013, dar şi la început de 2014 am văzut un spectacol foarte proaspăt, într-o sală plină ochi. O seară de ţinută estetică, de bucurie şi extaz, un spectacol pentru inima spectatorilor. Silviu Purcărete a recidivat, inegalabil, în aplauze, cu scenele de grup (peste 35 de oameni!) ordonate ca pe computer, şlefuite la filigran, cu multă rigoare, în care toată lumea cântă şi dansează, finalul primului act, cu melodia „Pălăria” interpretată în ritmul muzicii olteneşti, fiind memorabil. În acest distins demers regizoral „marca Purcărete”, muzica lui Vasile Şirli devine personaj important (la pian şi cor), iar decorul, cu paravane uriaşe din carton manevrate de maşinişti în ton cu acţiunea, susţine spaţiile ample. Spectacol aureolat de jocul-total fermecător al întregii trupe a Teatrului Naţional „Vasile Alecsandri” Iaşi, cu o rară bucurie a scenei, de un dinamism cuceritor. Este greu să nu remarci pe cineva. Se cuvin însă laude speciale tânărului Ionuţ Cornilă (veritabil tur de forţă în rolul principal, Fadinard, cel care aleargă tot timpul să găsească pălăria Baroanei, mâncată de un cal!), unui trio de comedianţi desăvârşiţi (Călin Chirilă - Socrul Nonacourt, Constantin Puşcaşu - Vezinet, Doru Aftanasiu - Beauperthuis), lui Horia Vervieş (Bobin), Dianei Chirilă (Anais), Andreei Boboc (Helene), Petronelei Grigorescu (Virginie), lui Emil Coşeru (Clovn I), Cosmin Maxim (Clovn II) şi Radu Ghilaş, orbul-neorb care dirijează alaiul. Şi mai există o scenă remarcabilă, în salonul Baroanei, susţinută minunat de Puşa Darie (Baroana), veşnic tânărul Petru Ciubotaru (Achille), ajuns la o superbă jumătate de veac pe scenă, şi Doina Deleanu, în rolul mic, dar de mare farmec, al Clothidei. La Iaşi, o fascinantă „Pălărie” pentru public!