Nu este vorba despre celebra comedie a lui Marivaux, cu acei doi logodnici care nu s-au cunoscut până în ziua nunții. Mă refer la o piesă românească, „Funcționarul destinului”, de Horia Gârbea, care încheie, cu premiera de la „Nottara”, o stagiune personală de excepție, cu încă o premieră la Teatrul „Tudor Vianu” din Giurgiu („Divorț în direct”) și un spectacol-lectură („Dispariție la Senat”) la ICR, în cadrul Clubului Dramaturgilor. Alte semne că există dramaturgie autohtonă actuală, nu și destui regizori și directori de teatre, dispuși să o cunoască și să o promoveze!
„Funcționarul” lui Horia Gârbea s-a născut în 1992. A stat cuminte în sertar vreo cinci ani... până a urcat pe scenă la Teatrul Inoportun (cu Dana Dembinski, Tomi Cristin și Patrick Petre Marin, în regia lui Felix Alexa), ca să fie cunoscut mai mult, în 2000, la Theatrum Mundi (cu Silvia Codreanu, Cristian Moțiu și Lia Bugnar - în travesti, regia semnând-o Vasile Nedelcu). Acum, premiera de succes de la „Nottara”, cu o echipă care a vorbit, cu pasiune, aceeași limbă, căutând să dezvolte scenic textul de analiză psihologică. O piesă ce forează psihologia veche de când lumea a cuplului, dramaturgul mânuind cu știință faptul de viață și sensurile complexe ale vieții, invitându-ne la meditație profundă.
...Un cuplu (Cleo și Fred) născut din dragoste, atins de rutina-rugină ce distruge comunicarea, iubirea nemaifiind îndrăgostire pătimașă, iar convențiile familiei duc uneori la autoizolare, la două vieți, două lumi paralele sub același acoperiș. Cleo pregătește un mic festin, așteptându-și soțul de la serviciu, dar fiecare leagă masa festivă de un alt moment din viața lor. De aici „scene”, nervi, neînțelegeri, ridicarea tonalității și violența soțului. Moment delicat, o iubire ajunsă pe un fir deasupra prăpastiei. Intervine salvator Străinul, numit atât de inspirat „Funcționarul destinului”, un veritabil gentleman, chipeș și inteligent, mai întâi prezentându-se actor, apoi... amantul lui Cleo, care nici măcar nu-l cunoaște. Aici, Horia Gârbea punctează atipic, soțul nu îl ia la bătaie pe presupusul amant, ci pleacă la serviciu, toropit de gânduri, de interogații. Cum Străinul o scurtcircuitează și pe Cleo cu povestea unei presupuse amante a soțului, după care dispare misterios, cum și apăruse, cei doi vor gândi adânc și rezolvă impasul nu prin nervi, bătăi, ci prin toleranță, ca să se salveze prin iubire. Destinul le-a jucat o farsă atât de binevenită...
...Un spectacol excelent decupat, gândit la detalii, în sensuri și semnificații motivate de tânăra regizoare Anca Maria Colțeanu, care a avut șansa să lucreze cu un „trio” de zile mari, dominat de bucuria de a juca. Dacă îi știam de ani buni pe Dani Popescu (Fred, în spectacol) și Dan Bordeianu (Străinul), actori de calibru ai Teatrului Nottara, remarcabili și în acest spectacol, revelația s-a numit Vali Pena (Cleo), actriță sensibilă și inteligentă, cu disimulări nobile, cu o încântătoare forță scenică. Într-un spectacol care se va juca ani buni...
