Au trecut doi ani de când gândurile mele au prins conturul tiparului și ies la lumină în paginile admirabilei reviste TAIFASURI. Acesta este editorialul cu numărul 100! Mă gândesc că e cumva aniversar și am zis să fac un exercițiu interesant și să vă spun ce mă motivează să scriu. V-am mai spus că eu nu sunt scriitor. V-am spus, de asemenea, și că nu mă cred un star anume. Nu consider că oamenii trebuie să-mi urmeze pașii și vorbele ca literă de lege. În schimb consider că e de datoria mea, ca artist, să vin cu mesaje.
În fond, nu sunt un păpușar fără opinii și experiențe. Faptul că am ales să le scriu este o responsabilitate și mai mare. Cuvintele sunt cele care zugrăvesc, dincolo de sens și însemnătate, profilul unei anumite persoane și mie-mi place să cred că în scris chiar sunt un altul, putând să-mi dau frâu liber ideilor, iar ele să curgă, ca într-o frumoasă înșiruire vieții pe care o trăiesc, fără menajamente, la prima clasă, pentru că știu sigur că nu vor exista prea multe stații și că la un moment dat se va rupe lanțul strălucirilor.
Am o prietenă care-mi spune să mă feresc să fac analize alambicate și să vin eu cu soluții. Știu că nu sunt o instanță morală, dar sunt un artist care este de 30 de ani în lumina scenei, care a adunat atâtea și atâtea trăiri, dezamăgiri și nedreptăți. Un artist care face multe și care a crescut, care a citit, s-a informat, a stat în preajma celor mai mari nume ale culturii noastre, a muncit, a trudit, a luat de la viață ce-i mai bun și a observat, din umbră cumva, deși mereu în față, cum sunt oamenii și cum arată lumea aceasta complicată în care trăim.
Și atunci apar și gândurile mele așternute pentru voi! În cele 100 de editoriale, fie că au fost despre mari personalități sau despre viață, mi-am alergat sufletul să vrea să spună, i-am poruncit minții să caute sensuri, lacrimilor și bucuriilor să transmită emoții. Mi-am dat seama că am trăit atât de mult și parcă atât de puțin. Mi-am lăsat amintirile să zboare, să caute și să vină către voi, în toate formele posibile și imposibile. Tocmai de asta, în 2021, voi aduna aceste scrieri într-un volum de colecție, care va avea și alte surprize și pe care vi-l voi dărui cu drag, ca o carte nu doar la propriu, ci una a trăirilor mele intense.
Eu sunt un om profund ancorat în ceea ce trăiește. Mi se pare că e nevoie, în viață, să vedem cu atenție unde ne situăm fiecare și să încercăm să aflăm cele mai bune soluții pentru a ne găsi o cale, un scop și un drum nebătătorit pe care să mergem. Nu are asta a face cu arta sau cu altceva, ci cu viața la modul general. Dacă înțelegem care ne e locul, atunci cu siguranță toate vor avea un alt farmec. În cazul meu, e simplu! Eu sunt de meserie, cred eu, un făuritor al emoției, un slujitor al artei, un om care aduce, care caută și care dă naștere unor stări, prin muzică, prin teatru sau prin scris și pictură.
Ulterior, le duc mai departe prin radio și televiziune, încercând să fiu aproape de cei care-mi definesc existența la modul cel mai propriu al cuvântului. Sunt cu siguranță 100 de motive și mult mai multe pentru a continua această călătorie a trăirilor mele pentru voi, împreună. Mai am o mulțime de oameni despre care să vă scriu, stări, locuri și povești, astfel că sigur, dar sigur, parcursul acesta ne va fi lung și plin de lucruri frumoase, într-o lume în care se pune mult prea puțin accentul pe calitate și pe valorile reale ale neamului nostru! Așadar, mulți ani nouă... 100... și de la capăt!