Îmi place să zugrăvesc sufletele și poveștile oamenilor care mi-s dragi. Îmi place să spun ce cred eu că e important pe lume și ce simt că trebuie să știe și alții despre acele atitudini care fac din fiecare zi o sărbătoare și care cu siguranță transformă tot ce e în jurul lor într-o continuă bucurie. Nu e greu să ne gândim la cei de lângă noi și e de bun augur să le aplaudăm performanțele. De data aceasta vreau să vă povestesc despre atitudinea unei artiste la care țin enorm. Este vorba despre MARINA VOICA.

S-au scris și s-au spus atâtea despre ea și parcă totuși prea puține. Marina este un om fragil, în spatele atitudinii de femeie invincibilă pe care a afișat-o mereu pe scenă. De când am cunoscut-o, acum vreo 25 de ani, am descoperit în ea un artist altruist, cald, care nu face caz de rolul ei și de toate performanțele de peste ani și care-i darnică în a împărți celor mai mici din experiența ei, cu sinceritate, spunând și părțile mai puțin frumoase, tranșând cu seninătate binele de rău.

Marina a avut strălucire mereu și e un star și azi. Nu se dezice de la asta și nu are niciun complex. Are forță în a trăi cu pasiune profesia care i-a fost viață. Este și compozitoare și gândește singură fiecare apariție. Nu i-a plăcut niciodată să trăiască și să se hrănească doar din gloria de cândva, astfel că a surprins în permanență și ne-a arătat nouă, celor tineri, că poți trece prin viață cu înțelepciune, fără a fi nevoie să abdici doar de gura lumii.

Mi-aduc aminte că eram de-o șchioapă și se lumina ecranul când apărea, cu glasul ei cald și cristalin, perfect parcă pentru muzica ușoară românească, având, din anii ’60 până azi, numeroase șlagăre pe care și cei mici le fredonează încă, fără a ști neapărat cine-i Marina Voica. Cred că acesta este testul suprem al unui artist. În momentul în care oamenii recunosc și cântă un cântec de-al tău, fără a localiza timp, spațiu sau imagine, atunci da, ți-ai împlinit menirea și ai atins cumva apogeul la care tindem toți.

Marina Voica este un fenomen. La cei 84 de ani ai săi este în plină forță creatoare și chiar dacă stă retrasă la Breaza, este pe toate rețelele de socializare, are apariții peste tot și uimește tinerii cu verva ei. Marina este omul pentru care nu a existat „Nu pot“ și „Nu vreau“. Plecată din URSS, tocmai dintr-un oraș la capătul Siberiei, a ajuns în România și a devenit o stea. Nu i-a fost simplu. A învățat limba, a luptat, a răzbit și a definit cumva genul acesta la care ne raportăm toți azi. Ea este o parte din istoria românilor, cu melodiile ei, cu stilul inconfundabil și cu multiplele fațete artistice pe care le-a avut pe parcursul anilor.

Marina e o sursă inepuizabilă de inspirație. Dar dincolo de minunile artistice, de cei peste 60 de ani de carieră, Marina Voica este un caracter aparte. Deși solitară, ea a găsit puterea pentru a continua, pentru a dărui și pentru a trăi demn. Să știți că nu a epatat niciodată cu noțiunea de star pe care o are și care i se cuvine pe deplin, pentru că a definit generații, a inspirat, a influențat și a bucurat cu glasul său și cu întreaga imagine care captiva, la propriu, auditoriul, toți fiind fascinați, adulând fiecare gest și sunet.

Marina este azi un om modest, care trăiește împlinirea unui simbol. Nu voi ezita vreo clipă să spun că muzica românească are capitolul ei de seamă, iată, de atâția ani, denumit așa, fără prea multe artificii, descrieri sau improvizații, ci doar cu eleganță, o tonă de șlagăre, un destin de povestit - inegalabila MARINA VOICA!